Din când în când îmi vine-n gând că mă scufund și mă afund la infinit într-un neant fără sfârșit și urlu strig da nu m-aud Acum io-s în vertij și nu mă laud că mi-am pierdut dinții din gură Io am mușcat din adevăr cu ură nu am vrut masca de iluzii Mi-am dat la pix cu sete prin perfuzii am primit sânge nou Mi-am șlefuit ideile într-un vocabular lingou și-am ars-o arogant și egoist Un pueril imberb teribilist mi-a dat cu pumnu-n cap realitatea ca un pugilist Și când am început să cad toți m-au văzut dar nu m-au auzit nu mă aud de fel Și mă scufund în văzul lor într-un mine distrugător le spun cuvinte ca un puzzle alambicat înspre un viitor trecut de-atâtea ori prin văzul lor mă sinucid nemuritor

despre:

miercuri, 8 februarie 2017

Soldatul Vasile si sacul de fasole

Vasile tocmai ce primise o permisie de o saptamana. Era bucuros. Nu mai fusese acasa de 4 luni si ma-sa nu avusese bani sa vina la el. I-a trimis ea o data un pachet, da tot norocul lui ca stia sa curete cartofi ca un erou si fusese numit ajutor de bucatar la popota, altfel murea de foame. Nici nu-l prea interesa de pachet, de altfel. Voia sa discute cu cineva altceva in afara de pizde, fotbal si pariuri pe care termina ultimul de facut patul.
Avea valiza butucanoasa in dreapta, tigara puturoasa facuta din chistoace in stanga, chipiul aruncat la shto pe cap si se indrepta spre peronul 2. Urma sa se urce in tren, sa omoare 5 ore, sa ajunga acasa si, daca avea noroc, sa i-o traga lu Niculina de parca nu i-o trasese niciodata. In juma de ora parasea jegul de oras pe care nu-l vizitase deloc in 4 luni. Saluta impiegatul si se aseaza pe o banca, sa astepte trenul.

- Sa traiti, domnu soldat, o tigara n-ai?
- Ba mai am 5 de cele bune. Na si tu una, sa nu spui ca-s rau.
- Saru' mana la matale, mare boier!

Vasile era cam intimidat de boschetarul care se asezase langa el. Scuipa cu obida ramasita de penala si isi aprinde una din cele bune. Snagov cu filtru. Ii daduse lu Ion 3 zile portie dubla de tocana pentru pachetul ala.

- Domnu soldatu, da unde te duci matale?
- Uite tocmai la Lehliu.
- Departe, domnu.
- Da nu-mi mai spune domnu, zi-mi Vasile.
- Io cand vad uniforma respect, domnu Vasile soldatu.

Vasile tace. Trage cu pofta din Snagov. Bune tigarile astea, bune rau de tot.

- Da pe matale cum te cheama?
- Io-s Nicusor.
- Cati ani ai, ma, Nicusor?
- 43, domnu soldatu. Fac 44 in trei luni.
- Multi inainte!
- Multumesc la dumneavoastra.

Boschetarul termina tigara. Deja incepuse sa iasa fum din filtru, semn ca tragea in gol. Vasile se uita la ceas. Mai erau 20 de minute pana la tren. In gara nici dracu. El, boschetarul si impiegatul, care isi facea de treaba cu un rebus.

- Domnu Vasile, vrei un sac de fasole?
- Ce dracu sa fac cu el, Nicusoare?
- Il duci acasa la mamica ta, face un ciolan sau ce-ti place matale sa te lingi pe degete.
- Ma Nicusoare, io nu vreau fasolea ta, ca mama are de toate la tara. De ce nu o mananci tu?
- Io n-am casa, domnu soldat.
- Pai si atunci ce dracu faci cu ea?
- Am furluat-o si io de la unu, ca el oricum avea mai multa.
- Chiar n-am ce face cu ea, ma Nicusoare.
- Da colegii lu matale nu o vrea, sa faca un ceaun cu ciolan?
- Nu stiu, ma.

Peste 30 de minute Vasile era in vagon. Fuma a treia tigara din cele bune langa usa. Se pusese acolo ca voia sa vada cand trece pe langa unitate. Simtea o melancolie in suflet. Ofteaza si fumeaza in continuare. Fir-ar ea a dracu de curva, Niculina, o rupe cand ajunge acasa, atat de statut e. Cand trece pe langa unitate aude alarma. Ce prosti! Care o fi incercat sa sara gardu? Bine ca nu mai e acolo, ca isi lua planton nevinovat.

Undeva, langa gardul unitatii, dintr-un sac de fasole picurau boabe peste sangele proaspat.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu