Din când în când îmi vine-n gând că mă scufund și mă afund la infinit într-un neant fără sfârșit și urlu strig da nu m-aud Acum io-s în vertij și nu mă laud că mi-am pierdut dinții din gură Io am mușcat din adevăr cu ură nu am vrut masca de iluzii Mi-am dat la pix cu sete prin perfuzii am primit sânge nou Mi-am șlefuit ideile într-un vocabular lingou și-am ars-o arogant și egoist Un pueril imberb teribilist mi-a dat cu pumnu-n cap realitatea ca un pugilist Și când am început să cad toți m-au văzut dar nu m-au auzit nu mă aud de fel Și mă scufund în văzul lor într-un mine distrugător le spun cuvinte ca un puzzle alambicat înspre un viitor trecut de-atâtea ori prin văzul lor mă sinucid nemuritor

despre:

joi, 29 decembrie 2016

Problema cu problemele

Avem tot timpul pretentia de a fi superiori intelectual unei mari parti a populatiei tarii, si nu numai. Poate ca nu cadem in patima exagerarii prea des incat sa ne credem cei mai evoluati intelectual, insa ne credem superiori maselor de asistati social, maselor de oameni fara diploma de bacalaureat sau maselor de ascultatori de manele. In functie de mediul in care ne dezvoltam si evoluam gasim mereu cate un grup la care sa ne raportam de pe pozitii superioare. Si nu e un lucru rau, in teorie. Trebuie sa constietizam capacitatile pe care le posedam si sa evitam plafonarea de frica de a fi putin mai altfel decat majoritatea.

In perioada mult blamatului regim comunist inca mai existau clasele sociale, cel putin in perioada de inceput. Existau familii cu traditie in anumite meserii "nobile" si majoritatea celor care furnizau forta de munca activand in domeniile "de jos". Nu era o rusine sa fii strungar, lacatus, sudor, sofer. Si, desi exista inca de pe atunci un anumit elitism al nomenclaturistilor, societatea functiona perfect. Desi impusa atunci, aceasta impartire pe caste a societatii este singura care poate asigura functionalitate pe termen lung.
Odata cu impamantenirea tot mai stricta a comunismului, familii care in mod normal erau legate de domeniile lucrative mai putin aplaudate au inceput sa digere altfel egalitatea promovata de comunism, vazand in ea oportunitatea de a accede in clasa sociala superioara a nomenclaturistilor. Nu ei insisi, insa copiii lor, cu sacrificii, puteau ajunge oricand medici, avocati, ofiteri, judecatori. Pentru ca asta presupune dreptul egal la educatie. Ca si din cel mai umil mediu se poate ridica un om demn de a profesa o meserie nobila. Raportand accesul la educatie la o societate lipsita de clase sociale (teoretic), putem usor sa ne imaginam cum oamenii proveniti din clasa de jos au incercat sa isi ofere iluzia burgheziei.

Problema a intervenit in momentul in care societatea inchisa in comunisma fost lasata libera, sa decida de capul ei incotro doreste sa se indrepte. Adica post decembrie '89. Propaganda sustinuta a politrucilor fabricati peste noapte in intelectuali din simpli linge-blide pe langa conducerea comunista a lovit in plin. Populatia saracita, preponderent agrara sau proaspat somera dupa privatizarile fortate si-a indreptat toate sperantele inspre intelectualitate. Si ne-am pricopsit peste noapte (nu chiar, dar exagerarea da bine in text) cu o avalansa de pretendenti la nomenclatura veniti din patura de jos a societatii. Initial a mers relativ bine. In noua societate capitalista era nevoie de experti in noile domenii de activitate. Era nevoie de ingineri, experti contabili, avocati, juristi, jurnalisti pe nou formata piata libera. Insa problema cu problemele e ca sunt usor de creat si dirijat dupa bunul plac al unora. Nu vreau sa ma duc in partea de conspiratie stupida in care sa spun ca societatea a fost bombardata cu osanale intelectualitatii gratuit doar pentru ca cineva avea o agenda de urmat. Consider ca a fost o iluzie de care multi s-au folosit pentru a-si putea urma scopurile meschine in umbra unei evolutii de carton.

Cand eram mic eram pus sa mananc matematica pe paine. Pentru ca daca as fi devenit inginer as fi avut un salariu bun. Apoi pentru ca matematica e la fel ca informatica si cine stie informatica nu moare de foame in zilele noastre. In paralel, tata era convins ca, daca as deveni ofiter de politie, as avea o viata lipsita de griji. La randul meu, eram convins ca, daca voi ajunge jurnalist la vreun ziar cunoscut sau la vreo televiziune, voi avea o existenta numai miere si lapte. Toate aceste convingeri ne-au fost induse de discursul agresiv sustinut in media subordonata politic, discurs care tot timpul blama situatia de criza in care se afla societatea romaneasca dand vina pe rand pe asistatii social, capsunarii din diaspora, somerii care nu sunt reintegrati pe piata muncii, persoanele care an de an pica bacalaureatul, cocalarii care asculta manele, drogatii care nu au limite, credinciosii incapabili de discernamant, pensionarii care nu au ce pune pe masa, etc. De zeci de ani ne este repetat obsesiv ca salvarea vine odata cu educatia, in aceasi timp ce ne este adus la cunostinta faptul ca sistemul educational e disfunctional si in acelasi timp ce vedem cu ochii nostri ca sistemul eductional este sabotat. Au disparut scolile profesionale, au fost transformate in scoli de arte si meserii si apoi au fost parasite si acelea pentru ca oricum elevii lor nu iau decat rar bacalaureatul. Si chiar daca iau bacalaureatul, si mai rar elevii acelor scoli ajung in invatamantul universitar. Problema e ca, ani la rand, ne-a fost repetat ca o mantra ca e injositor sa fim strungari, mecanici, vanzatori, agenti call center, depanatori, electricieni. Problema e ca acum stim ca si meseriile nobile sunt de cacat si nu ne pot asigura traiul decent. Am trecut prin prea multe greve ale profesorilor si ale medicilor, am vazut prea multi avocati manjindu-se in procese lipsite de morala, am vazut prea multi judecatori arestati pentru ca lua mita. Dar tot avem acea mandrie absurda si prosteasca a invatamantului superior. Trebuie sa le dam motive de lauda parintilor in sat, trebuie sa avem validarea ca suntem superiori asistatilor sociali, trebuie sa demonstram dirigintei dintr-a noua ca nu suntem lepre si putem termina si noi o facultate obscura care sa ne asigure mult ravnita diploma de licenta in frecat menta pe salarii mizere.

Problema cu problemele e ca niciodata nu cautam solutii reale. Ne inchidem in bula de superioritate romaneasca daca vine vorba de admis lacunele sistemului educational si o bagam p-aia cum ca romana e a doua limba vorbita la google si brusc viata noastra ar trebui sa fie mai buna. Uitam ca adunati la un loc, licentiatii romani care profeseaza in domeniul lor in strainate sunt doar o fractiune infima din totalul licentiatilor romani. Uitam ca, majoritar, licentiatii romani din diaspora activeaza in domenii blamate in tara, cum ar fi operator linie ambalare sau zilieri necalificati. Uitam ca, desi ne obligam copiii sa urmeze facultati de inginerie fina, nu mai avem fabrici, uzine si combinate in care sa folosim inginerii. Ignoram realitatea aia dura si jegoasa care ne spune ca majoritatea absolventilor de facultate ajung sa lucreze tot pe pozitii "pentru prosti", cum ar fi telefonisti, vanzatori, vanzatori, depanatori, secretare, tehnicieni. Doar ca acum pozitiile astea au nume fancy si nu mai observam absurdul situatiei. Acum avem PR manageri licentiati in jurnalism, account manageri licentiati in Contabilitate, assistent manageri licentiati in Litere, sales advisori licentiati in Management, head end support licentiati in Stiinte sociale, juniori chief technical officeri licentiati in Inginerie si lista poate continua.

Pregatim an de an mii de specialisti de care nu avem nevoie, urmand a-i arunca pe piata muncii unde nu isi pot gasi locul in domeniile pentru care s-au pregatit si fiind fortati sa se adapteze din mers la situatii carora nu le pot face fata, desi teoretic ei sunt capabili sa construiasca rachete si sa le lanseze spre soare. Problema nu e nici macar ca ii pregatim, problema e ca nu le-am spus niciodata oamenilor astora sa nu aiba sperante desarte cu privire la parcursul lor profesional. Nu i-am spus niciodata unei vanzatoare de concerte ca relatiile publice nu au nimic de-a face cu facutul cafelei pentru vedete si milogit pe langa sef pentru o invitatie la concert. Nu i-am spus niciodata unei proaste care nu stie sa rezolve o integrala ca la videochat o vor accepta si fara sa termine Politehnica. Le-am insuflat tuturor speranta ca traiesc intr-o societate de intelectuali, din care au disparut meseriile injositoare, sau le-au fost rezervate doar celor care nu au luat bacalaureatul. Da nu le-am zis ca, desi le-am rezervat meseriile injositoare doar alora fara diploma de 12 clase, aia refuza sa munceasca sau deja au fugit la ciordit prin Europa. Le-am dat sperante si i-am lasat apoi de izbeliste in societatea asta de cacat, unde un inginer licentiat este tratat in acelasi mod cu un simplu absolvent de 12 clase. Amandoi sunt pusi sa indeplineasca targetul de vanzari la Craciun.

Problema cu problemele e ca preferam sa le rezolve pulea, noi am mintit frumos. Noi, ei, dracu mai stie. Pe mine m-au mintit pana am terminat primul semestru de facultate. Apoi m-au scapat din mana. Dar minciuna continua si propaganda pro-intelectuali continua, de parca Floarea lu tanti Gherghina de la Titirestii din Vale trebuie neaparat sa termine ASE-ul ca sa ajunga vanzatoare la magazinu lu Lica de la primarie. Si va garantez eu ca Floarea lu tanti Gherghina e mai fericita cu viata ei de semianalfabeta decat John care a terminat Cibernetica si a ajuns acum sa vanda asigurari de viata. Si daca nu e de ajuns garantia mea mai am cateva exemple mai personale pe care le pot impartasi daca-mi dati o bere. Pai ce pula mea? Eu va invat cum sa nu ne mai scaldam in mocirla si voi nu sunteti in stare sa dati o bere? Ah, sunteti studenti si e greu ca parintii nu au joburi bune, dar vor ca voi sa aveti oportunitatea. Fas! Tineretul se scalda cu bucurie in mocirla creeata de propaganda asta intelectuala. Uitati-va la hipsteri cum au ei impresia ca publicitatea e un domeniu care va primi la nesfarsit infuzie de creativi. Si daca nu va convingeti uitati-va la toti programatorii care acum programeaza eficient tabele in excell si regulamente in word. Si lasati in mortii ei media sa spuna ce vrea, mai informati-va si voi din realitatea pe care o traiti.

PS: aceasta nu este o pledoarie impotriva invatamantului superior sau impotriva invatamantului, in general. Aceasta este o pledoarie impotriva imbatatului cu apa rece, ca provoaca dependenta.

marți, 27 decembrie 2016

Forme si cenzura

Beam tutun si ma gandeam. Ma uitam la luminitele din instalatie cum beculesc si ma gandeam.

Ba, cum lasam noi, noii pruteni, limba romana sa se duce pe pula! E vorba despre forma. Ca, tot incercand sa dam continutului valoare, am deformat si reformat ambalajul pana nu a mai ramas decat limbaj de lemn. Au mai ramas si forme pasionale, pure, simple, pline, care te iau si te plimba prin tot spectrul senzatiilor pana iti dau drumul din bratele lor, dar miza e pe cenzura. Cuvantul vulgar nu mai are ce cauta in literatura, spun unii, limbajul grobian nu poate naste nestemate ale gandirii, clameaza altii, mai davan pula mea, zic si eu mic, spetit sub greutatea cuvintelor ce-mi ies de sub taste. Oh, ce bine era daca puteam spune ca ies de sub condei, dar nu mai foloseste nimeni condeiul acum. Ar insemna sa folosesc exagerarea ca figura de stil, sa gasesc estetica minciunii si sa v-o servesc pe tava. Alaturi de cateva bucati de cacat proaspat. Bullshit! urla americanul, dar vai, cine te crezi, Bukowski? urla si romanul. Problema e ca unul urla generic, ca lupul la luna, si celalalt urla la mine.



Exista un trend in cultura romana care reneaga valoarea estetica a vulgarului. Nu ai cum sa pretinzi ca vulgul e urat fara a cadea in pedanteria snoaba a intelectualului ivit, nu format. Avem, deja, mult prea multe exemple de exagerari care au dus la dezastre, de la Hitler care si-a renegat obarsia evreiasca, pana la politicienii de rit nou care-si reneaga apartenenta la sistem. De la critici care si-au negat lipsa de talent distrugand creatiile altora, pana la vanzatori care si-au negat patria, apartenenta la un anumit trend sau sexualitatea, distrugand bariere sociale, morale, religioase si, mai ales, morale. Multi nu vor intelege. Este de-nteles. Traim in una dintre cele mai sarace tari din zona. Nu putem avea pretentia de profunzime spirituala de la oameni dresati sa vaneze banul care le aduce painea, vinul si caldura in oase de la cele mai mici varste. Dar putem avea pretentii de la ce-si aroga pretentii cu aroganta pretendentilor la mana printesei lui imparatu Ros. A alora care-si lasasera capetele-n tepe inaintea lui Fat-Frumos. Critici cu minti inguste, ratati in denial ce sunteti voi, hiene muscand hain din haina zdrentuita a celei care niciodata nu a fost Doamna Literatura Romana. Nu puteti clama lipsa de continut a unui concept transpus in ideatic din idilic bazandu-va doar pe capacitatea voastra limitata de a asimila imaginarul in realitate. Nu puteti trece idei prin filtrul moralitatii daca ratiunea voastra este limitata la impulsuri animalice. Nu puteti fauri medalii cand voi sunteti fauna unui ecosistem de energii metafizice. 

Ba da, puteti! Cine sunt eu sa zic ca nu puteti? Puteti bloca accesul formelor care va neaga normele in universul vostru. Dar ele vor continua sa existe si sa evolueze independent de confirmarea voastra. Si-n timp ce voi veti ajunge sa vi-o sugeti singuri, incovoiati de micimea propriilor reguli absurde, dizidentii vor exploda in toata splendoarea utopiilor lor la mii de ani lumina distanta de voi, dar nu prea departe, cat sa puteti sa le vedeti zambetul sincer si simplu pe care-l afiseaza. Cand va vede ca va autofelati, desigur.

sâmbătă, 24 decembrie 2016

M-am cam saturat de vaicareli.

Zilele astea e mare hype cu acuzarea lui Ion Iliescu in dosarul mineriada. La fel cum a fost hype cu acuzarea si condamnarea lui Visinescu. Problema nu e ca ii acuzam si, in sfarsit, sunt judecati. Problema e ca ne mintim ca asa ne razbunam si ca, dupa asta, o sa ne mearga mai bine.

Problema e ca, in fiecare an, la Craciun, dezbatem Revolutia de la 1989 ca pe o lupta pentru eliberare, in loc sa acceptam ca suntem in continuare condusi de acelasi sistem infect, cu aceiasi oameni lipsiti de principii morale la conducere, insa acum au alte denumiri functiile lor si alte mijloace scopurile lor. Problema e ca, naivi, ne lasam dusi de nas cu povestile celor naivi ca si noi care sincer au crezut ca lupta pentru libertate in acele momente. La fel cum, naivi, altii au crezut ca schimba politica, schimband politicienii intre ei la Colectiv. Problema e ca, naivi, cautam razbunarea in acte meschine si ne scuzam propriile meschinarii raportandu-ne la fapte inexistente in realitatea noastra. Problema e ca, tulburati de propriile lipse de certitudine, aruncam responsabilitatea in curtea vecinilor, in carca generatiilor trecute sau viitoare, fara a ne asuma intr-un mod cliseic insasi contributia noastra la perpetuuarea mizeriei in care traim.

Eram ieri in fata unui supermarket bucurestean si v-am vazut. Confuzi, impingeati galantare intregi in carucioare pe care le lasati uitate in parcare. Incercati sa iesiti claie peste gramada pe la intrare, carati fiecare cat poate mai mult sa care bautura, haine, electrocasnice si mancare si mai mai ca v-ati fi calcat in picioare pentru un loc in fata la coada de la-ncasare grabiti sa cheltuiti de pe acum 3 salarii viitoare, fara grija zilei de poimaine, ca maine clar nu o sa suferiti de foame, cu ochii in monitoare si displayuri de telefoane, citind stiri infricosatoare si documentare manipulatoare despre ce au facut generatiile anterioare sau despre ce fac clasele sociale actuale. V-ati crucit la ora cinci cu violuri din Vaslui si a doua zi ati dat jos crucea din cui nemaidorind sa urmati sfaturile Lui pentru ca e prea indulgent cu ai lui. Apoi ati plans de mama focului cand ati ajuns sa fiti condusi de "viniticii satului". Ati injurat batrani cand nu ati castigat majoritatea si majoritatea depindeti de batranii vostri, dar nu v-abtineti si ca prostii imi demonstrati ca sunteti ostiri de manipulati, orbiti de ura pentru ceilalti incat nu mai puteti sa judecati si singuri ca aruncati cu gura larg deschisa in cacat. Spun asta pentru ca voi sustineti c-ati votat.

Multi fac apel la umanitate zilele astea. Umanitatea are multe forme. Azi, am vazut in Mega Image un baiat platind painea unei batrane care nu avea destui bani. Nu a intrebat-o daca tine cu Dragnea sau cu Ciolos. Nu a intrebat-o daca se bucura ca Iliescu va fi judecat sau daca e nostalgica dupa Ceausescu. Doar i-a platit painea.

Umanitatea are multe forme, haideti sa le exploram pe toate, tot timpul.

joi, 22 decembrie 2016

pe scurt. zilele astea

- a sunat unu la usa. era popa cu colindu, i-am pupat icoana si s-a tirat fara sa astepte bani.

- am petrecut o ora cu un taximetrist in trafic, strabatand bucurestii la ora de aproape varf. concluzia, taxi uber face taximetrie pirat ca daca n-ai diploma de calificare nu poti sa sudezi in argon, da daca n-ai licenta de transport poti sa fii sofer freelancer. pelicanu si celelalte firme din ilfov au maimuta si normal e ca tariful catre otopeni sa fie dublu ca taximetristul se intoarce gol de acolo si oricum mai da-i in pizda ma-sii pe toti ca-s hoti. ar trebui sa fiu de dreapta, ca-s tanar, e pacat sa fiu socialist. oricum da-i in pizda ma-sii pe toti ca-s hoti. am incalcat vreo 4-5 reguli de circulatie, muie firea ca nu e trafic ok si ai gresit lucrarile din berceni. nu am fumat in masina niciunul. amandoi fumatori. femeile conduc cu ochii in telefon.

- nu conteaza ca premierul propus e femeie de etnie si alta religie, conteaza ca e pionul psd, de parca psd a sustinut ca-l va pune premier pe remus cernea.

- nu conteaza ca premierul propus e pion psd, nu are dosare, da e prietena cu penali, important e ca e musulmanca si de etnie, ca ce pula mea nu ia bor atitudine, ca daca stiam ca vor pune un minoritar imi bagam pula in ei si nu-i mai votam.



- progresistii tipa la conservatori sa fie mai conservatori devenind conservatori in raport cu atitudinea liberala a conservatorilor.

- nu mai suport trendul ironic.

- nu mai suport argumentarile de dragul argumentarii, certurile de dragul certei. prefer sa imi transform opiniile in premonitii.

- parca exagerez cu politica, dar se pare ca extremele sunt la moda iarasi sezonul acesta, pana la urma cea mai stilata din tara e o stridenta la acelasi nivel cu iulia albu devenita peste noapte critic avizat in ochii tuturor hipsterilor care se cacau pe ei de ras cand se plimba asta cu gaina.

duminică, 18 decembrie 2016

Monopol pa arta, pa cuvantu meu de cercetas!


Sunt niste d-astia, mazgalitori de maculatura, care au avut o revelatie in timp ce urmau cursurile vreunui workshop de scriere creativa si si-au dat ei singuri seama ca sunt scriitori atat de buni incat nu au succes pentru ca lumea nu ii intelege.
Majoritatea se rezuma, dupa o astfel de revelatie, sa isi faca un blog si sa intoxice onlineul cu dejectiile lor creative. Astia sunt, majoritar, alde A-listerii participanti la orice goana dupa piscot. Altii gasesc cate o editura de mana a cinspea sa le publice prostiile. Am scris despre ei. Dar nu sunt cei mai dobitoci talentati astia, nici pe departe.

Am zis la un moment dat ca literatura s-a sinucis. Poate am exagerat atunci. Literatura nu s-a sinucis, a fost sufocata de toti idiotii care incearca sa puna monopol pe ea. De la alde bloggerii sfasiati de chinurile creatiei, pana la alde toti scriitorii de meserie in genul lui Nemerovschi & co, trecand prin asa zise somitati sau doar dobitoci lipsiti de simtul penibilului. Si-au dat seama unii ca editarea de carte e pe moarte, nu e niciun secret ca Romania nu are piata reala de carte. Scrii ceva, gasesti editura? Te cumpara cunoscutii si cei doi - trei fani de pe facebook. Atat. Daca vinzi mai mult de 500 de exemplare esti deja best-seller. Romanii nu fac des experimente la raft. Cumpara ce a fost deja declarat ca avand valoare, ii cumpara pe Coelho si Paler, pe alde Murakami si Cioran, Bukowski si, in general, orice laureat al premiului Nobel. Romanul nu se duce la librarie sa plece de acolo cu romanul sau volumul de poezie al lui Ion Popescu sau John Doe Nobody. Vrea sa simta ca banul lui a fost cheltuit cu cap. D-aia moare piata de carte. Da nu-i bai. Incepe sa prinda tot mai bine conceptul de carte electronica. Editurile oricum cer bani de la autori ca sa fie publicati in tiraje demne de tot rasul care sunt apoi epuizate cand autorul face cadou cate un volum fiecarui membru al familiei. Pizda ma-sii! Asta e, vrei sa fii artist? Mori de foame, ba, daca-ti place sa publici.

Dar aia de care zic eu ca si-au dat seama de pericolul care planeaza asupra pietei romanesti de carte nu sunt oameni care sa cedeze usor. Sunt scriitori si nu accepta ca munca scriitorului este lipsita de valoare materiala. Asa ca urmeaza doua linii mari si clare: acapararea mediului online si infuzia de talent pe piata, pentru a creea noi valori recunoscute. Problema nu e intentia lor, pentru ca  absolut normal sa existe o contrareactie la tendintele pietei. Problema e lipsa de simt al penibilului pe care o dovedesc aceste genii ale literaturii. LiterNautica, Literatura de Azi si Hyperliteratura. Astia sunt, din punctul meu de vedere, cei trei poli care incearca sa puna monopol pe literatura.

Literatura de Azi, proiectul care ar putea avea cel mai ridicat grad de credibilitate, cade in derizoriu in momentul in care Daniel Cristea-Enache nu mai vede dincolo de ego. Imi pare extrem de rau sa vad asta, multa vreme Cristea-Enache fiind unul dintre oamenii pe care ii urmaream cu respect (doar el a spus ca sunt un bun scriitor, deh, la unul din putinele concursuri de creatie literara la care am participat). Promitand vizibilitate unor scriitori slabi, Daniel Cristea-Enache ii numeste pe astia trendsetteri LdA, avand ca singura obligatie fata de LdA sa invite cat mai multe persoane sa aprecieze pagina de facebook. Asa se creeaza un fals viral in jurul paginii, care mai apoi publica creatiile lui Daniel Cristea-Enache si a doi-trei acoliti de-ai lui total lipsiti de talent (nu ca DCE ar deborda de talent).

Hyperliteratura e proiectul altui scriitor, Andrei Ruse, un gagiu cu oarecare urme de talent si la fel de mult ego ca DCE. Axata mai mult pe hipstereala artistica, Hyperliteratura promoveaza basini de adolescenti edgy. Au rubrica de recenzie de carte, fara a avea recenzori, au rubrica de creative writing, pentru da deh, adolescenti edgy si trebuie sa le dam impresia ca ne intereseaza mazgalelile lor si promoveaza la greu cartile scoase sub egida Hyperliteratura.ro, incercand sa beneficieze material de pe urma hype-ului creeat in jurul siteului/revista pe teme de interes artistic. Adica sunt si ei un fel de iQads - vand fara sa spuna ca vand, incearca sa vanda incercand sa para ca doar se documenteaza. O manipulare ordinara.

LiterNautica e un melanj intre Literatura de Azi si Hyperliteratura, proiectul unui cvasinecunoscut scriitor - Cornel Balan - cu nume predestinat scaldatului in ape tulburi. Sub pretextul promovarii literaturii de calitate sunt atrasi aici o serie de scriitori si scriitorasi care vor promova siteul promovandu-si propriile creatii si, implicit, creatiile abjecte ale lui Cornel Balan. Care Cornel e atat de balan incat pune virgula intre subiect si predicat si apoi da sponsored postarii pe facebook, ca asa mi-am adus aminte de el.

Nu este neaparat rau ca exista aceste proiecte. Rau este ca sunt conduse de minti inguste si caractere reduse, murdare, de oameni care nu sunt capabili sa inteleaga complexitatea unui curent artistic sau sa accepte ca nu ei sunt detinatorii adevarurilor absolute cand vine vorba de literatura. Poti, de exemplu, sa publici pe acele siteuri proze sau poezii superbe si sa obtii feedback excelent, insa la prima contra pe care o ai cu vreunul dintre sensei vei fi redus la tacere marsav. Nu poti promova inovatia literaturii, nu poti creea curente literare, nu poti evolua ca artist in umbra unor jegosi egoisti care se autopropun ca dumnezei ai literaturii romanesti si saracii nu reusesc sa castige indeajuns cat sa supravietuiasca din scris, nici nu au viata personala indeajuns incat sa poata privi actul artistic cu detasarea necesara unui lider. Acesti robotei au pretentia ca ei detin reteta succesului si suprima orice voce care spune diferit, chiar daca nu neaparat impotriva lor.

Si-mi bag io pula in toate siteurile lor de creatie literara ca astia au impresia ca talentul poate fi fabricat si scos pe banda rulanta dintr-o matrita. Si daca era doar un exemplu de dobitoc care incearca asta intelegeam, dar avem trei exemple diferite, indeajuns incat sa ne dam seama ca nu va mai fi resuscitata vreodata piata de carte din Romania

PS: mi-am adus aminte de dobitocul de Cornel Balan cand mi-a sarit in feed un articol de pe liternautica in care isi deroga atributii de guru literar si sfatuia lumea sa nu transpuna realitatea in literatura, ca el a facut asta si a fost greu. Si i-am zis ca e de cacat articolul. La care el mi-a replicat ca-s gay si popoet. Si mi-am dat seama ca omul sufera grav cand nu e bagat in seama. Na, ba, te-am comparat cu Ruse si DCE, esti multumit? Sau trebuie sa iti fac inca un cont pe gay.com, ca atunci cand mi-ai sters prozele de pe site pentru ca foloseam un limbaj "neadecvat"? Dobitocule!

Cu nou sau fara nou, tot noi

Cand spuneam ca USR nu ma convinge si ca ii vad ca fiind la fel de hiene ca restul partidelor, deseori imi era atrasa atentia ca nu le acord sansa de a demonstra ca sunt diferiti.

Am spus, repet, nu au avut discurs convingator in campania electorala, reusind sa ii faca pe cei de la PSD sa para genii de comunicare cu balbele lor. Au plans toata campania electorala ca PSD e rau, au furat o parte din votantii PNL si, partea cea mai sinistra, au convins niste oameni ca ei reprezinta alternativa. Au venit cu frantuzoaica lor care fura din banii statului de cativa ani buni si au prezentat-o ca pe mega salvatoarea hipsterimii. Clotilde Armand e doar un Dinu Paturica, oricat ar incerca oamenii USR-ului sa o poleieasca in mantia de salvatoare a neamului romanesc. E un om politic slab si nimic mai mult. Un pion care deviaza destul de des de la planul oficial, mascand sub gafe adevaratele intentii ale Partidului.

Hai, sa zicem, am exagerat eu cand am zis ca scopul lor e sa instaureze o noua dictatura. Desi semnele sunt acolo. Si cel mai important semn e parca ignorat cu vointa in aceste momente chiar de catre cei care ar trebui sa dea dovada de luciditate - sustinatorii curentului de innoire a clasei politice.
Sotul Clotildei a acuzat intentiile ascunse ale strategului de campanie al USR, un oarecare voluntar care sustine ca nu a primit bani contra serviciilor aduse USR pe durata campaniei electorale. A doua zi a fost suspendat din partid. Hei, traiasca libertatea de exprimare si noua clasa politica!
Stiti cine mai suspenda vocile care contraziceau deciziile conducatorului Partidului? Da, va asteptati sa zic Ceausescu, dar azi nu vreau sa exagerez. Dragnea il dadea afara pe Sturzu, conducatorul TSD cand Sturzu spunea ca nu vrea un PSD condus de condamnati.

Hei, ce diferenta exista intre cele doua cazuri? Ce diferenta exista intre vechea clasa politica si noua clasa politica? Niciuna. Hotii striga hotii si politicienii prosti striga ia uite politicianu prost.
Cum a strigat toata lumea la Dragnea ca e arogant cand nu s-a dus la consultarile de la Cotroceni, fara sa vada ca, desi ar fi putut fi invitata, Clotilde nu a fost invitata de catre seful ei, Nicusor Dan, dar a si oferit ca proasta motiv penibil ca ea trebuia sa se duca la munca, ca apoi sa spuna ca ar fi vrut totusi sa se duca si acolo.

Ba, nu v-ati saturat de politicieni care urmeaza planuri bine stabilite dinainte pentru a ajunge in pozitii de influenta? De ce trebuie ca doar media arondata PSD sa atraga atentia asupra acestor rahaturi pe care le face USR? De ce trebuie sa luati apararea din oficiu unor ciocoi noi, doar pentru ca ei zic ca ciocoii vechi sunt rai? Sunt toti ciocoi la baza, nu uitati asta.

Putinele voci care vad lucid situatia sunt insignifiante. Asta e. Candva va veti trezi si voi din cacatul asta de corectitudine politica si poate nu va fi prea tarziu.

miercuri, 14 decembrie 2016

Si cu montessori si fara montesorri...

... bomboanele acelasi gust are.

Vad azi in metrou o scena suprarealista. O batranica molfaia caramele pe banca, langa usa. Paralel cu ea, o fetita de vreo 10-11 ani, cu maica-sa la vreo 35-40. Trenul se apropie de statie, batranica se ridica, glont la fetita si ii pune doua caramele in mana. Copilul zambeste si ii multumeste, la care baba:
- Na la mama ca e bune. Ia si mananca, ca nu mori. Ce daca e de la mine?
Si se prelinge pe usa deschisa, clefetind entuziasmata o caramea. Fata se uita incruntata la ma-sa, ma-sa ii zice:
- Nu, ca sunt si multi nebuni pe lumea asta.

Si are dreptate. Cam multi sar gardul spitalului de psihiatrie fara sa aiba ingrijitori in civilie. Stau acum si ma intreb, oare Montessori le arunca puradeilor si cateva ciuperci otravitoare printre legume cand ii lasa sa fie autonomi sau le spunea ca unele lucruri nu sunt bune si le interzicea sa le faca/manance?



marți, 13 decembrie 2016

Despre corectitudinea politica si manipularea in masa, in Romania (2)

partea 1 aici

5 - Noua clasa politica

Aici am avea doua aspecte de analizat:
- independentii
- partidele noi

Lasam la o parte partidele noi facute de politicieni vechi, ALDE, PMP, haideti sa vorbim despre partidele care au avut pretentia ca ele chiar schimba clasa politica aducand oameni noi pe scena.

Pornit cu surle si trambite in jurul progresistei de carton Monica Macovei, partidul M10 mi-a castigat votul la alegerile prezidentiale. Apoi am regretat ca am votat, nu pentru ca as fi vazut-o pe Macovei ca pe o salvatoare nationala, ci pentru participarea la tertipul cu diaspora. A fost clar ca Macovei e doar o marioneta a lui Basescu, insa va si explic de ce cred asta: pentru ca s-a dus la mama dracu si toata ziua s-a plans la televiziunile pro Johannis ca ea nu poate vota, ca e diaspora disperata sa voteze si nu sunt organizati, ca nu sunt lasati sa voteze de catre sistemul corupt al lui PSD. Johannis a castigat cu voturile celor care au pus botul ca diaspora nu e lasata sa voteze, deoarece matematic voturile diasporei nu au cum sa faca diferenta chiar daca votau toti Johannis.
Dupa alegerile prezidentiale, activistii M10 au fost extrem de prezenti in online. Pana la alegerile locale, cand au disparut intr-o ceata groasa. Nu am auzit o singura data cum ca M10 ar candida la parlamentare, nu am auzit in nicio discutie vreo voce care sa spuna Monica Macovei sau orice alt nume de membru M10. Am intrat pe siteul lor azi. Nu inteleg ce s-a intamplat cu acest partid. Poate a fost doar masa de manevra pentru Johannis si se dorea a fi vocea societatii civile la localele din Bucuresti. La fel ca alt partid mic care a disparut dupa locale.

Va amintiti PP-DD? Partidul lui Diaconescu miza tot pe schimbarea clasei politice. Problema a fost ca figurile noi aduse de DD nu erau deloc noi, erau doar de la fundul gramezii de clasa politica, erau cele mai pline de cacat figuri, de nici macar PSD sau PRM nu isi permitea sa defileze cu ele. PP-DD ar fi avut sansa sa devina o voce puternica in parlament, dar i-a lipsit ceva esential pentru a functiona. I-a lipsit increderea membrilor in insasi formatiunea pe care o reprezentau. Convinsi ca sunt niste hoti, PP-DDistii au parasit imediat barca pe cale sa se scufunde, lasand-o sa se scufunde singura, cu DD la bulau si ei linistiti in parlament, fiecare la partidul de la care venise.

Impropriu numit partid, mai mult decat un ONG totusi, USB a fost distrus inca dinainte sa porneasca febra alegerilor locale. Centrat in jurul lui Nicusor Dan, vesnicul pretendent independent la primaria capitalei, USB a devenit vocea hipsterilor isterici in momentul in care a obtinut 3 mandate de consilier in CGMB. Urmand modelul observatorilor pe care i-a avut la locale, Nicusor Dan a chiulit de la sedintele CGMB mai mult decat l-ai fi vazut in stare pe tocilar. Sustinatorii au vazut in asta o metoda de a i se impotrivi Gabrielei Firea, motiv pentru care proaspat formatul USR a ajuns sa fie al treilea partid la alegerile parlamentare. Problema care se pune acum e daca va deveni un partid de opozitie sau o basina fasaita ca PP-DD. De ce spun ca este o problema? Pentru ca reprezentantii USR din teritoriu sunt fosti membri PSD. Pentru ca al doilea om ca influenta in USR este Clotilde Armand, director Egis Romania, firma responsabila cu supravegherea lucrarilor de la autostrada Transilvania. Nu pot avea incredere in cineva care a beneficiat de contracte cu statul fara licitatie ca va deveni acea voce noua de care are nevoie clasa politica.

Tot la partide mici care pretind ca vor sa devina noua clasa politica intra si PRU, PRM fara Vadim si alte dubiosenii in genul PSRO, insa e atat de evident ca sunt doar manevre proaste ale unor figuri cu state vechi pe scena politica romaneasca incat nu pot fi mentionate macar ca fiind tentative de partide.

De partea independentilor putem vorbi doar la trecut cu proaspetele rezultate ale alegerilor parlamentare. Vesnicul Remus Cernea nu va mai fi prezent in parlament. O singura tentativa de independent decent a existat, insa a fost transformata in caz social de catre social media si, automat, tarata in derizoriu: Visinel Balan. Cred ca Visinel ar fi facut echipa buna cu Remus. Desi il iau in ras pe Remus Cernea de cate ori am ocazia, e singurul despre care nu poti spune ca e corupt. Probabil ca nesansa lui a fost sa fie singurul necorupt intr-o oaza de coruptie si e de inteles de ce a putut avea doar initiative precum cea cu delfinii. Nu trebuie sa uitam totusi ca niciun partid nu s-a declarat deschis pro LGBT in contextul in care Coalitia pentru Familie doreste modificarea definitiei casatoriei in textul Constitutiei.

Problema cu corectitudinea politica este ca e usor de manipulat. Problema cu societatea romaneasca e ca se lasa usor manipulata si ca mereu va lua apararea unor idioti care doar profita de tragedii. Nu sunt aceleasi mase care se lasa manipulate de aceleasi ideologii. Sunt zeci de mase, formate dupa cum dicteaza nevoia si manate dupa cum cere ideologia.

In ultimii ani, Bucurestii au fost constant scena unor proteste de amploare medie, prezentate ca fiind extrem de mari sau minore, in functie de cine conducea sondajul. Pe fondul nemultumirilor legate de contractul RMGC, PSD si-a pus oamenii la conducerea miscarilor societatii civile, cu scopul de a prelua puterea de la Basescu. Uniti Salvam a fost portavocea lui Claudiu Craciun pana in momentul in care hipsterii au inceput sa isi dea seama ca ii conduce PSD. Asa ca au inceput sa se lase condusi si de PNL, PC (alt partid dizolvat in melanjul clasei politice), apoi de noi si noi ONG-uri, divizandu-se in mase de manevra usor de controlat. Asa au aparut iubitorii de maidanezi, iubitorii de biciclete, iubitorii de festivaluri in aer liber, iubitorii de sport pe bulevardele aglomerate, iubitorii de libertate sexuala, iubitorii de orice lucru care poate strange un grup de oameni cat sa nu se dea senzatia de nisa, dar nici cea de pop.

Nu spun ca e rau sa iubesti vreun lucru din ce am enumerat mai sus, insa! Democratia spune ca libertatea individuala exista pana in momentul in care intervine libertatea colectiva. Apoi apar legi care reglementeaza libertatea. Legile acelea trebuiesc respectate in interesul colectiv, dat de majoritate in democratie. Niciodata minoritatea nu trebuie discriminata pe motivele care o fac sa devina minoritate, insa nici libertatile minoritatii nu pot depasi libertatea colectiva.

In 2000, Claudiu Craciun a condus o manifestatie impotriva candidaturii lui Vadim Tudor la presedintia Romaniei. Lucru profund anti-democratic, pentru ca daca majoritatea nu doreste un presedinte nu il voteaza (simple as fuck, e unul din motivele pentru care a castigat Johannis alegerile, pentru ca multi au votat impotriva lui Ponta).

In 2012 au existat proteste violente impotriva lui Basescu si a guvernului Boc, pe fondul demiterii abuzive a lui Raed Arafat. Sau a amenintarii cu demiterea, nici nu mai stiu exact. Am vazut cu ochii mei o masina incendiata in intersectie la Unirii si geamurile tuturor bancilor din magazinul Unirea sparte cu pietre de catre cetateni nemultumiti. A intervenit jandarmeria. A inceput circul cu libertatea de exprimare. Cativa protestatari batuti au castigat procese. La cateva zile a fost numit un nou cabinet ministerial, dintre parlamentarii alesi.

In 2013, Claudiu Craciun conduce protestele impotriva exploatarii miniere de la Rosia Montana. Motivul: utilizarea cianurilor.
Cianurile sunt folosite in exploatarea minereurilor de aur peste tot in lume. Inclusiv in Romania. Nu si la Rosia Montana. Protestatarii sunt din ce in ce mai nesimtiti si agresivi, jandarmii nu mai au voie sa fie violenti, nu mai conteaza ca unele proteste sunt in afara legalitatii. Tinerii frumosi si liberi gusta din anarhie.

In 2014 o parte a tinerilor frumosi si liberi (divizati deja in Uniti Salvam, Miscarea de Rezistenta, ce dracu grupuri mai exista) exploda de bucurie in strada. Johannis devenea primul presedinte al Romaniei care parea sa nu aiba legaturi nici cu Rusia, nici cu America. Johannis este dovedit penal, proprietarul unei case obtinute prin fals si uz de fals. Mitingul de sustinere a proaspatului presedinte nu este autorizat, nu conteaza, oricum jandarmii nu mai au de mult timp voie sa bata protestatari. Traim o democratie perfecta.

In 2015 explodeaza clubul Colectiv. Johannis cere demisia premierului PSD si aduce la guvernare un cabinet tehnocrat, in urma consultarilor cu reprezentantii societatii civile. Ce pizda ma-sii inseamna tehnocrat? Ce e aia societate civila si de ce o reprezinta Tudor Chirila? De ce nu punem guvern dintre parlamentari? De ce nu organizam alegeri anticipate daca nu avem pe cine sa punem dintre parlamentari? De ce am ajuns in 2016 si inca nu ni se spune exact cine e vinovatul pentru accidentul de la Colectiv? De ce au existat voci care l-au injurat pe Raed Arafat? De ce fiecare protest mare e legat intr-un fel sau altul de Raed Arafat? Unde a disparut Claudiu Craciun si cine sunt ONG-istii astia aparuti peste noapte?

Parerea mea e simpla si poate parea cretina: dandu-si seama de riscul aparitiei unui partid care sa schimbe intr-adevar clasa politica, vechii politicieni au antrenat si angrenat in conflicte zeci de ONG-uri astfel incat societatea civila e noua clasa politica instruita dupa vechile precepte politice. Corectitudinea politica e noua democratie, PSD e baubaul perfect in umbra caruia va creste noul comunism care pretinde ca nu e comunism si la final toti vor trai fericiti pana la adanci batraneti. Inclusiv noi daca nu cascam ochii. Ati uitat ce bine era pe vremea lui Ceausescu?

luni, 12 decembrie 2016

Despre ce va să mai vie odată

Am spus de prea multe ori, cliseic ca poptamas, istoria se repeta.
La fel sunt de parere ca traim intr-un suprarealism de intersectie a mai multor universuri paralele incat asistam ca figuratia simpla la filmarea Idiocracy 2: The life.

Suntem condusi de un reality show regizat prost si scris de un scenarist schizofrenic. Comunismul se va instaura iarasi in Europa, un nou Hitler s-a nascut si a trecut deja de etapa Primului Razboi Mondial. Ma simt dezgustat de ideile pe care le emit astazi. Ma simt murdar, dar cu jegosii trebuie sa sari in mocirla ca super eroul Ciolos in antene. Poate - poate o pun si io de-un ciolan.

Clotilde Armand a spus ca pe vremea lui Ceausescu prezenta la vot era 99.9%. Sa ii spuna cineva, va rog, acestui marinimos salvator de origine ma predau in fata nemtilor ca acel procent reprezinta electoratul care alegea efectiv PCR. Prezenta era 100%. Spuneti-i, va rog, acestei straine arogante ca refuz sa o scuip in ochi daca nu imi stie istoria tarii pe care vrea sa o conduca. Aceasta femela  cu aere de contracte de 50 de milioane imi provoaca scarba, dispret, sila, dezgust si ceva amarui in gat cand ii observ incompetenta. Daca ar fi fost Elena Ceausescu aceasta Clotilde Armand intr-un univers paralel pot sa pun pariu ca citea COIDOI in loc de dioxid de carbon. Pun pariu ca il facea pe Ceausescu sa para cel mai liberal dictator fortandu-l sa castige alegerile cu doar 99,8%. Intr-un alt univers paralel, Clotilde Armand e un Hitler transgender, cu probleme hormonale, care cauta epurarea rasei umane pe motiv ca nu ii sunt recunoscute realele veleitati de life coacher pentru vedete. Clotilde Armand e Titi din Enigma Otiliei, doar ca in aceasta realitate alternativa a fost abuzata sexual in repetate randuri de catre bona ei nemteasca in beciul unei case cu bulina rosie.

Aceasta cucuvea cu creier de pestisor auriu uita ca e promotorul unui partid progresist si, impinsa de avantul propagandistic al lui Hitler dupa ce luase 2 procente la alegeri, declama clar si raspicat ca doreste instaurarea unei dictaturi. Pentru ca, nu e asa, daca nu votezi ar trebui sa fii arestat ca pe vremea lui Ceausescu. Imi e scarba de ceea ce am scris si imi e frica sa nu am vreo premonitie d-aia subita. Madame Clotilda, de ce nu urmati Madame scenariul si dati in goarna SCOPUL FINAL? Pai ne-ati rugat frumos sa mars la vot si daca nu ati castigat nu e democratie? Parca eram fericiti sa fim opozitie cand petreceam azi noapte in Expirat pe muzica de hipsteri corporatisti. Parca luam in considerare si o colaborare cu PSD. Ce dracu faci, Clotilde? Ne minti in fata? Vrei sa votam cu tine toti astia care nu am fost la vot? Dar poate noua ne plac si oamenii care stiu sa vorbeasca intr-un mod natural limba romana, Clotilde. Poate nu toti vrem sa iei tu contractele cu statul. Poate vrem sa le luam noi, Clotilde. Minte-ne frumos, cu cap, nu ca o persoana cu reale deficiente mentale. Joaca-te frumos cu locurile tale in parlament, vezi, doar cei mai versati au locuri acolo. Prefa-te frumos ca muncesti, nu chiuli de la munca de parca viata ta e o comedie proasta cu adolescenti care si-au luat part-time in vacanta dinainte de a 12a. Si poate poate te vom lasa si sa faci cateva specialitati frantuzesti prin tara asta careia nu-i cunosti istoria. Cine stie, poate croissantul va deveni noul cozonac, sau menaj a trois noua ta pozitie preferata. Ce va sa vie, vedem atunci daca eviti sa mai devii isterica in spatiul public.

duminică, 11 decembrie 2016

Pt blog. Frumos si liber

Tinerii sunt frumosi si liberi cat timp urmeaza doctrina unui Anume partid. Altfel sunt tot niste drogati derbedei, golani, inculti, someri asistati social, habar n-au de capul lor si mai sunt si prosti plangaciosi. Probabil ar fi mai bine sa plece-n pizda ma-sii toti politicienii si politrucii astia sa faca politica lor varza la Brussels. Si sa ne lase-n pizda mamii noastre ca e clar ca am obosit sa ne tot luam tara inapoi, c-am vazut si noi ca, oricum ar fi, nu-i o tara ca afara. Asta-i tara in care avem dreptu sa fim liberi cum vrem noi. Nostalgici, progresisti, xenofobi, homosexuali, crestini, atei, tocilari, hipsteri, cocalari si oricum au ei chef sa ne catalogheze cand vor sa ne pizdim intre noi. 

Ei? Hei, Suhai, esti paranoic. Ei nu exista! Ei suntem noi, da nu ne convine ca suntem minoritari si nu putem impune democratia noastra. 

Aici ma trezesc din avantul patriotic si-mi dau seama. Clasa politica romaneasca ne trateaza fix cum ne tratam noi intre noi cand nu suntem ipocriti si ne dam cei mai moralisti lupi. Hotii isi schimba functiile intre ei cum schimbam noi barfe unii pe la spatele altora. Primim pomeni electorale fix cum suntem generosi de doua ori pe an si ii dam 2 lei cersetoarei degerate de la metrou. Suntem mintiti fix cum mintim cand nu avem chef sa iesim din casa si spunem ca suntem bolnavi. Promisiunile electorale sunt tinute cu aceeasi ravna cu care terminam noi un proiect de 5 zile in doua, dar ii spunem sefului ca avem nevoie de minim doua saptamani pentru a face treaba si apoi frecam pula pe internetul de la birou. 

Suntem frumosi si liberi in societatea noastra tanara. Si nu putem avea o tara ca afara, avem nevoie de timp pana sa ne maturizam social. Si o sa ne maturizam din pula daca ne impotmolim la un cacat de subiect cum e politica, in loc sa evoluam impreuna, fiecare in ritmul lui si oricum trasi fiecare de catre colectiv dupa el. Pentru ca nu putem sa ne aducem tara aia de afara aici, trebuie sa ne-o construim. 

Aici am rezumat ce aveam de rezumat despre campania electorala, alegeri si rezultatele lor. Sa ne intoarcem la blogging. Pauza de pizdeala indoctrinata a luat sfarsit.