Despre foame si alti demoni

Cei mai multi oameni nu inteleg de unde vine senzatia de foame si ce semnifica ea.

In biserici miroase a untdelemn de candela, ceara arsa si tamaie, in corpul meu miroase a moarte, voma si fum de tigara. Sunt si eu unul din cei multi. Pentru ca trecem prin demitizarea divinitatii si ajungem sa umplem golurile cu franturi de idei carora le dam importanta de scripturi.

Uneori ti-e atat de foame incat te apuci si citesti toate revistele cu retete pe care le ai in casa doar ca sa uiti ca ti-e foame. Si nici nu-ti dai seama cand adormi plangand, cu un gol in stomac de parca s-ar sapa acolo noua magistrala de metrou. Te trezesti dimineata cu senzatia de foame accentuata si cu toate retetele invatate pe de rost si cu lacrimi uscate in coltul stomacului. Foamea e cea mai greu de ascuns senzatie. E un sentiment mai puternic decat orice iubire, mai sincer decat orice ura, mai vizibil decat orice handicap. Orice curios iti poate citi foamea in priviri, e ca si cum ai merge pe strada in pielea goala. D-aia trebuie sa o pacalesti cumva. Doua bucatele de sunca, o coaja de mamaliga, o ceapa coapta, 3 jumari... Daca ai jumari esti boier. Le pui intr-o craticioara pe plita si le lasi sa se prajeasca incet toata ziua. Emana un miros care-ti potoleste foamea, iar cand durerea de stomac devine insuportabila e de ajuns sa rontai una mai crocanta, apoi bei o cana mare de apa. Te ia un lesin linistitor care te poarta pe taramul lui Morfeu instant. Si acolo visezi milioane de carnati prajiti pe jar, paini proaspat scoase din cuptor si muraturi la discretie. A treia zi poti sa citesti iar revistele de retete ca memoria incepe sa-ti fie afectata deja.

Nevoia de dumnezeu e o forma de foame spirituala. Asa cum foamea fizica te face sa halucinezi fripturi pe pereti, asa si foamea spirituala te face sa iti imaginezi entitati de iubire acolo unde e doar mucegai si venin. Durerea de stomac se transforma in durere de inima, semn al unui spirit lovit si speriat, si in loc de jumari te pacalesti cu semne care nu exista, dar pe care ti le imaginezi din frica de singuratate. Pana cand vezi ca semnele alea sunt doar pete de igrasie pe ecranul imaginatiei tale si iti pierzi increderea.

Dar asta e alt demon, nu e loc sa povestim despre el aici...

Sunt un postac gunoier plătit cu 14.5 lei/zi.

Încep această postare cu o spovedanie: sunt plătit cu 14.5 lei/zi să postez căcaturi pe facebook. Plata mi-o acord singur, sub forma unui pachet de țigări, și tot singur decid ce căcaturi postez pe facebook (sau pe blogul ăsta, când postez). Sunt un postac independent. Am acces la miliarde de biți de informație, îmi îndrept atenția asupra subiectelor la ordinea zilei sau doar interesante pentru mine (am profilul public, este ușor de verificat ce zic), analizez diferitele opinii asupra unui subiect și, dacă este cazul, îmi aleg o tabără. Sunt un postac prost, gândesc singur. De fapt, mă pot opri la "gândesc".

Nu am apartenență politică în peisajul social al României anului 2015. Nu mă reprezintă PSD, PNL, PMP, UNPR, UDMR, PRM, USB sau PLM-ce-partide-mai-sunt-pe-scena-politică-românească. Consider că întreaga clasă politică dansează un fals tango pe o scenă pătată de corupție și sânge, impregnată cu jocurile politice începute înainte de decembrie '89, aruncând unul asupra altuia cu termeni precum "fost securist", "comunist", "deontolog", "politruc" doar pentru a lua ochii unei opinii publice îndobitocite voit și constant păstrate în ceață de către ceata de formatori de opinie plătiți gras din însuși bugetul public.

Orice spectator al acestui circ, fără mari cunoștințe politice, doar cu puțină deschidere față de alternative (adică nu vă mai uitați doar la Antena 3 sau doar la B1TV, ca să dau exemple, idioților! aruncați un ochi și în tabăra adversă, chiar dacă îi înjurați.) poate observa ușor că tot dansul pe sârmă are un singur efect de 25 de ani: rotația la guvernare a acelorași corupți denumiți generic "demnitari". Evoluția României în acest peisaj este doar un lucru inerent, petrecut din inerție, deși teoretic am evoluat și fiecare cetățean are acces la internet, tv prin cablu, telefonie, electricitate, are mâncare și acces la informație, drept la opinie și egalitate în fața legii, în realitate orice ghiolban are acces la pornografie, emisiuni de tip tabloid care să-l asigure că jegul este un mod de viață, minute nelimitate să uite că nu mai există comunicare reală cu semenii, are rafturile pline de E-uri cancerigene, acces la informație atent selectată de către trusturile susținute politic, drept la opinie cât timp nu deranjează și unii sunt mai egali decât alții în fața legii.

Nu mă adresez imbecililor prin această postare: ei vor continua să accepte informația oferită de o singură tabără, incapabili fiind să gândească pentru ei. Mă adresez ălora care au destul creier încât să poată gândi pentru ei și destul bun simț încât să poată distinge căcatul de rahat turcesc.

Idioții sunt marea masă a acestei populații, trebuie să recunoaștem din start. De aceea au succes manipulatori ieftini precum Badea, Gadea, Mîndruță, Banciu, Guran sau politicieni de tot râsul precum Băsescu, Ponta, Johannis, Boc, Năstase, Oprescu, Rus sau Lis. De aceea are averi imense BOR și de aceea are curaj să ceară finanțare de la stat, deși nu avem școli și spitale. însă, fiind idioți, acești oameni au un mare dezavantaj, de la sine înțeles, sunt ușor de manipulat. Există o armată de postaci de lux plătiți din bani publici de către politicienii corupți. Există o armată de postaci fomiști care participă la concursuri de manipulare în masă a populației idioate (link către siteul UNPR, las și un print screen, în caz că dispare în neant siteul.).

Există, totuși, și o armată neorganizată de postaci independenți, ca mine, gunoieri (în opinia așa-zișilor politicieni ieșiți din diverse școli de politică-ca Dobre Alexandra, de exemplu) capabili să poarte un contra-atac de manipulare e celor incapabili să-și digere informațiile. Pentru fiecare articol postat de un Badea sau Mîndruță putem produce oricând minim 100 de articole de contrainformare pe orice subiect posibil. și e de căcat că vin eu să spun asta, sunt oameni mult mai avizați decât mine să preia inițiativa asta, însă sunt ocupați cu alte lucruri.
Un Marcel Avram adună cu ușurință 30-40-50 de mii de plătitori de bilete din toată țara la concertul unei trupe trecute de a doua tinerețe, care vine să lălăie în Piața Constituției niște hituri prăfuite în baza unei melancolii ce apasă ca o molimă pe conștientul colectiv al acestei societăți dezbinate. Noi de ce nu putem aduna 10 mii de oameni în piață când e vorba de încălcarea flagrantă a Constituției României de către acei demnitari lipsiți de demnitate care jonglează cu "onoare" sintagme precum "interes național", "deplasare oficială" sau "secret de stat"?  
Mă scuzați pentru sinceritate, dar nu putem de proști. Pentru că ne-am împărțit în sute de tabere și nu mai reușim să găsim un numitor comun. Bunul simț este un numitor comun destul de bun? Dacă este, vă provoc să instigați, să manipulați, să contraatacați postacii de lux, să demolați postacii fomiști, să deschideți cu forța ochii dobitocilor manipulați de ei până acum.
Nu avem timp să ieșim în stradă? E drept, noi muncim, nu stăm pe ajutoare sociale sau alte beneficii materiale neimpozabile, venite sub formă de sponsorizare pentru minciunile pe care le scriem. Pentru că nu mințim! Avem avantajul de a crede cu adevărat în adevărul nostru și asta e mai important decât renumele oricărui trust de manipulare așezat în spatele vreunui "formator" de opinie impusă. și tocmai pentru că avem acest avantaj e cazul să aruncăm mănușa și să provocăm populația la deschiderea ochilor, postând constant, agresiv, alert, informat și la subiect pe temele de interes comun, cum ar fi faptul că un strungar face abuz în serviciu pe banii noștri.

repetitii

Asta spuneam acum doi ani si o luna. - postare facebook 2013
Intre timp s-au produs miscari de revolutie in randul maselor de activisti si toamna asta avem cam urmatoarele tabere: anti-islamizarea romaniei (?!), pro si anti gazduire refugiati in romania (?!), pro si anti spaga la medic (?!), pro si anti umanitarism, pro si anti mancat animale moarte (?!).

Ce am marcat cu ?! sunt pur si simplu cretinisme si o sa le explic pe scurt: lupta anti-islamizare s-a sfarsit de mult, inca de cand turcii si-au dat seama ca e mai simplu sa ia tribut de la romani decat sa transforme formatiunile statale moldova si tara romaneasca/vlahia in pasalacuri. Adica si-au dat seama ca romanii sunt atat de ahtiati dupa putere incat ii vor plati ca sa numeasca pe unu care sa scoata untu din ei si sa li-l dea tot lor (domnitorii dadeau spaga sultanului pentru a fi numiti domnitori - adica pentru a fi aia care colectau tributul pentru sultan, adica fix ce se intampla si acum: candidatii cumpara voturi ca sa fie aia care cheltuie banii alora care au votat). Ca vor acum conducatorii religiosi islamisti sa construiasca nu stiu ce moschee e ceva total diferit de islamizarea romaniei (nu da nimeni doi bani pe tara asta de cacat unde te costa cateva mii de euro sa cumperi un primar sau un ministru), o sa explic putin mai jos ce implicatii vad eu aici. Mai departe, discutia despre gazduirea refugiatilor e frectie la picior de lemn din moment ce refugiatii plang cand ajung din greseala in romania: mecca lor e in germania acum, stop talking shit. Cearta cu spaga la medic e misto de urmarit pentru ca ambele tabere vin cu argumente demne de cartoon network, se trolleaza involuntar pe un subiect care nu ar trebui sa existe, insa exista din acelasi motiv din care va exista si moschee mamut in romania: pentru ca am vandut voturi unora care ar fi in stare s-o vanda si pe ma-sa moarta ca sa faca ban, iar cearta cu ce mancam e de rahat. E la fel ca atunci cand ne certam daca homosexualii sunt sau nu sunt oameni si daca au sau nu dreptul sa se futa in cur. Pe cat de mult respect dreptul la integrare sociala a persoanelor homosexuale, pe atat de scarbosi mi se par alde legebete cu marsuri gay si parade de papagali impopotonati iesiti sfidator in fata oamenilor care mai mai nu-ti zic direct ca esti un retard pentru ca refuzi sa sugi si tu putin pula si ca nu-ti place sa o iei in cur. Fix in categoria asta de scarbosi intra si activistii pro vegan care vin si-ti scuipa in friptura pe motiv ca mananci un animal mort care ar fi vrut si el sa traiasca si sa-mi sugi pula cu abnegatie ca murea de foame oricum ca-i mananci tu balariile. Contraargumente stupide putem aduce si noi, astia omnivori, insa e de porc. Mi se pare cu adevarat fascinant cum functioneaza dreptul la libera exprimare si libertatea credintelor personale intr-un mod unilateral: eu trebuie sa accept alegerea ta de a ti-o lua in cur sau de a manca doar ierburi, iar tu ai dreptul sa ma numesti criminal pentru ca refuz sa sug pula, sa-mi bag pene-n cur si sa marsaluiesc pe strada pe ritm de samba si pentru ca-mi plac micii cu mustar. Daca eu iti zic ca esti un cretin pentru ca eu nu ma dezbrac in pula goala si-mi fut iubita pe strada in numele libertatii imi spui ca-s un incuiat, un comunist infect si un criminal rasist care te discrimineaza. La fel, daca-ti spun ca eu nu ejaculez in salata ta pentru ca-ti respect alegerile si ar trebui sa ma lasi sa-mi mananc dublucheesburgerul in liniste imi spui ca nu-s in capul lantului trofic si ca omul nu este mai presus de celelalte specii si ca tu detii adevarul suprem si singura metoda de infometare ajunsa la rang de religie, baga-mi-as pula-n ma-ta de anorexic si fute-m-as in pancartele tale cu mesaje agramate care oricum nu ne induioseaza sufletele de omnivori inraiti.

Cum spuneam, non-subiecte care ajung sa imparta societatea in tabere din cauza falselor interpretari aduse conceptului de libertate: nu poti pretinde ca libertatea ta este mai buna decat libertatea altora. Singur individul este cel in masura sa decida daca libertatea lui ii este benefica sau nu. Libertatea bagata pe gat cu japka este totalitarism in haine de sarbatoare, este democratie instaurata cu tancul pentru ca altfel nu pot fi exploatate zacaminte de petrol, ati inteles voi. Si asa ajungem la pro si anti umanitarism, singurul subiect demn de o oarecare dezbatere tot din cauza interpretarilor de cacat luate in considerare in ultima vreme: criza refugiatilor (nu doar) sirieni si urmarile ei pe termen scurt si lung asupra societatii europene asa cum o cunoastem in momentul de fata. Cat timp refuzam sa recunoastem ca este o invazie in masa a lumii islamice da, toti cei care isi exprima reticentele fata de gazduirea refugiatilor pe teritoriul uniunii europene sunt niste carnati fara suflet. Daca analizam insa situatia si vedem ca, de fapt, primim o infuzie masiva de elemente menite sa destabilizeze o uniune deja dezbinata, ne dam seama ca doar un om cu nivelul de inteligenta al unui neanderthalian proaspat iesit din pestera poate aduce umanitarismul in aceasta discutie. De ce este trecut rapid cu vederea faptul ca toti asa numitii refugiati doresc sa ajunga in tarile care efectiv sustin economic uniunea? De ce ne este impus sa folosim banii care ar putea redresa aceasta uniune pentru integrarea imposibila a unor multe zeci de mii de oameni carora le lipsesc cultura europeana, dorinta si capacitatea de integrare sociala? De ce ascundem gunoaie extremiste sub presul bunavointei umanitare si astupam cu pumnul etichetelor de rasism si obtuzism singurele voci care inca mai incearca sa deschida ochii maselor? Pentru ca suntem prosti si cartile sunt deja facute, pentru ca altfel nu s-ar pregati transformarea uniunii europene intr-o mare uniune iudeo-islamica, de parca nu am avea exemplul ciclic al fasiei gaza si de parca toti am fi niste cretini crescuti cu informatii filtrate atent de big brother si ochiul masoneriei.  Si ajungem la teoria conspiratiei, neconfirmata, pur fictiune in acest moment:

- toate ong-urile activiste din romania sunt platite de soros
- asa zisii refugiati sunt subventionati de catre soros in drumul lor catre mecca germania
- guvernele tarilor de mana a doua sunt controlate de catre soros
- romania este o tara de mana a doua
- toate ong-urile activiste din romania au corespondent international
- constant, ong-urile pornesc scandaluri in tarile in care activeaza
- guvernele tarilor de mana a doua iau decizii stupide sub protectia conceptului umanitar
- refugiatii vin din zone cu foarte mult petrol
- zonele alea sunt aflate permanent sub bombardament american, rus, chinez, etc, etc
- guvernul american si german sunt controlate de soros
- america si germania sunt promotorii curentului umanitar
- in maxim 20 de ani actuala zona de conflict va fi populata doar de sonde petroliere si unitati militare onu
- europa va fi terenul de "joaca" al extremistilor musulmani si al celor crestini, xenofobi din formare
- tarile neimplicate momentan in joaca asta vor fi dezmembrate de catre activismul sustinut al unor ong-uri ahtiate dupa subiecte aberante si de catre deciziile guvernelor alese dupa ureche
- petrolul din actuala zona de conflict va fi exploatat de catre america si germania, rusia va avea granitele inchise
- china va furniza tehnologie catre new european union, ca si pana acum
- america si rusia vor furniza arme
- societatea asa cum o cunoastem in momentul de fata va fi un vis frumos

Dar asta e doar scenariul apocaliptic oarecum optimist, al treilea razboi mondial poate va lua sfarsit mai devreme de cei douazeci de ani estimati acum, oricum suntem prea ocupati cu repetitii pentru razboaie civile in loc sa deschidem ochii la ce se intampla cu adevarat langa noi. Pana atunci, mai dam un troll, mai facem niste proteste si postam cat timp nu suntem arestati pe baza legii big brother. Pula mea, a zis cineva ca al treilea razboi mondial va fi un razboi clasic? Mare prost era.

PS: economia germana deja a inceput sa o ia usor usor la vale si, in acelasi timp cu ea, nimeni nu vede cum acelasi trend il urmeaza si economia uniunii.

literatura s-a sinucis

romanul are o pasiune morbida pentru drama. 

fiecaruia dintre noi ii place sa fie in centrul atentiei, cine spune ca nu minte cu nerusinare. fiecare clipa petrecuta in lumina reflectoarelor ne face sa ne simtim vii, importanti, ne face sa credem ca nu suntem doar puncte de suspensie ancorate in neantul unei existente futile. teoria multiversului spune ca suntem totul si nimicul in acelasi timp. nu stau sa divaghez pe marginea acestei teorii, o accept, o consider o filosofie de viata decenta raportandu-ma la multitudinea de filosofii de viata care asteapta sa fie imbratisate in societatea actuala. (spun actuala, nu contemporana cu un scop - ce e azi de actualitate maine va fi doar biti de informatie inutila in vasta entitate numita internet, contemporanul are trecut, prezent si viitor, actualul are doar prezent.) asadar, daca suntem totul si nimicul in acelasi timp inseamna ca nu este nicio diferenta intre tot si nimic? in principiu, nu, nu este nicio diferenta. totul si nimicul se contopesc cu brio intr-o gogoasa numita univers, diferenta este data doar de perspectiva: totul celorlalti este nimicul nostru si totul nostru este nimicul celorlalti. hazardat? poate, dar ma duce la ce vreau sa spun, asa ca ma doare fix in pula. de ce sa fim nimic cand putem fi totul? de ce sa fim totul cu portia cand putem fi totul permanent?

egoismul intrinsec naturii umane dicteaza spiritului sa se razvrateasca impotriva perspectivelor multiversului: vrem totul sau nimic, vrem acum sau niciodata, niciodata oricat, oricum, totdeauna prin prisma unor conditii stabilite de noi si doar de noi. avem libertatea asta, dumnezeu a murit sau noi l-am omorat cautand cunoasterea cu orice pret pentru ca noi si doar noi si numai noi putem decide ce e bine si ce nu. si ce-i mai bine decat sa ai totul acum? astfel ne agrenam intr-o lupta cu perspectivele pentru a intoarce toate oglinzile in unghiul potrivit care ne acopera negul de pe obrazul stang si parul din nas. daca rezolvam si cu privirea sasie si frizura de bubico tavalit in colb, totul e perfect.

aceasta lupta cu perspectivele e un lait-motiv in literatura de secole - probabil vreun psiholog smecher deja a patentat sindromul donquijote. problema e ca nimeni niciodata nu a descoperit reteta perfecta pentru anularea perspectivelor. unii au spus ca trebuie sa-ti vinzi sufletul diavolului, altii au spus ca trebuie sa fii geniu, altii ca e imposibil. unii au descoperit anularea perspectivelor dupa momentul trecerii din 3d in 4d. m-am cacat putin pe mine, nu vor intelege referinta decat cei care au aprofundat putin teoria multiversului. unii au descoperit ca perspectiva se uniformizeaza dupa moarte, asta am spus. avem nenumarate exemple de artisti al caror talent a fost recunoscut abia dupa moarte incat incepem sa devenim confuzi. atat de confuzi incat in lupta cu perspectivele si in goana egoista de a transforma nimicul nostru in totul tuturor uitam ca perspectivele se anuleaza doar pentru spiritele care vibreaza lin, cu frecventa multiversului, nu pentru spiritele care vibreaza cu frecventa urii acumulate de-a lungul timpului ca urmare a incapacitatii de a depasi anumite praguri existentiale. (pragurile existentiale pot fi complexe, abuzuri, esecuri, dependente reale sau imaginate, in caz ca ma exprim ambiguu.)

si ajungem in punctul de inceput: romanul are o pasiune morbida pentru drama. 

existenta fiecaruia este presarata cu episoade negative, n-am cum sa neg acest lucru. fiecare asistam sau luam parte efectiv la morti, sinucideri, accidente, abuzuri de tot felul. de la bataia cu cureaua la fund primita in copilarie, la moartea unor persoane iubite, de la dependente stupide autoinduse la abuzuri sexuale care lasa traume pentru toata viata, fiecare avem impresia, cel putin in anumite momente, ca nu exista om care sa sufere cat am suferit noi. si egoismul ne impinge sa scoatem suferinta aceea la parada pentru ca egoismul altora le dicteaza sa se hraneasca cu durerea expusa public ca pepenii la piata. uneori avem impresia ca durerea noastra este izvorul unor acte artistice de un geniu unic si irepetabil, iar asta ne poate impinge la gesturi ireversibile cu repercusiuni departe de asteptarile initiale.

o poeta a anuntat pe facebook ca se sinucide pentru ca parintii ei nu o inteleg. o femeie de 39 de ani a inghitit niste pastile si a asteptat sa moara in timp ce statusul ei avea vreo 400 de comentarii si 300 de shareuri. nu a murit, a aparut in schimb pe toate siteurile de stiri si a dat multora, inclusiv mie, prilejul sa scrie pe marhinea acestui nonsubiect. a fost catalogat ca un protest pentru poezie si poeti. bullshit! imediat iesita din spital a spus ca nu a fost inteleasa nici ea, nici cartea ei. unii se vor grabi sa o citeasca imediat dupa episodul acesta, altii o vor declara geniu (pentru a gadila un orgoliu bolnav), eu zic doar ca e proasta. tastele au innegrit zeci de pagini de blog cu durere si cu teorii despre conditia poetului in societatea contemporana, fara a lua in seama faptul ca in societatea actuala nu mai exista meseria de poet. 

acum vreo doi ani facea ravagii un text intitulat "am 38 de ani si sunt poet" in care un poet contemporan se plangea ca nu isi poate plati facturile pentru ca el nu stie sa munceasca, el stie doar sa fie poet. poze de induiosat un public de casnice cu blogul in batista. inca de atunci am zis ca arta trebuie facuta pentru arta si nu pentru recunoastere. arta nu poate fi nimicul tau pe care-l prezinti ca fiind totul tuturor, arta este totul tau cand accepti ca esti nimicul nimanui.

istoria se repeta cu o ciclicitate ametitoare. poezia e un moft si nu-ti poti permite mofturi pe burta goala. da, sunt un jeg de om pentru ca-mi permit sa judec. e dreptul meu sa fac asta, drept dat de expunerea unei drame goale in bataia pustii unui public care oricum digera tot mai greu pretentiile de artist ale unor spirite lipsite de geniu. o poeta a anuntat pe facebook ca se sinucide si m-a durut in pula. ma bucur ca nu a murit, nu pot fi rau cu mortii, insa oamenilor vii le pot spune ca-s prosti si idioti. nu poti imputa nici societatii, nici parintilor alegerile tale. si nu vreau sa aud ca poet te nasti, nu devii. uitati-va la marii poeti, prostilor! acum numiti-mi un mare poet care a avut doar "meseria" de poet. nu poti face poezie pe burta goala si nimeni nu te va plati sa faci poezie. daca ajungi la 40 de ani si nu stii asta, ai trait degeaba. "mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste de pomana" este echivalent cu "povestea care doar plange fara sa munceasca e povestea unui om ratat".

nu am mai scris pe blogul asta de cativa ani, il redeschid astazi ca sa transmit un mesaj in eterul online-ului, un mesaj care sper sa dainuie in bitii contemporanului: literatura s-a sinucis! nu mai exista public pentru literatura, cei care scriu sunt cei care citesc si doar putini mai dau banii pe o carte printata. literatura este o laba in cerc, o spirala de purificare prin urinoterapie care plange ca nu are loc pe canapeaua lui maruta sau pe statul de plata al vreunui minister. arta continua sa traiasca prin cei care nu se sinucid si o accepta ca pe evadare din mundan, nu ca pe filosofie de viata.

aruncati cu piatra, eu am aruncat si imi asum.