Din când în când îmi vine-n gând că mă scufund și mă afund la infinit într-un neant fără sfârșit și urlu strig da nu m-aud Acum io-s în vertij și nu mă laud că mi-am pierdut dinții din gură Io am mușcat din adevăr cu ură nu am vrut masca de iluzii Mi-am dat la pix cu sete prin perfuzii am primit sânge nou Mi-am șlefuit ideile într-un vocabular lingou și-am ars-o arogant și egoist Un pueril imberb teribilist mi-a dat cu pumnu-n cap realitatea ca un pugilist Și când am început să cad toți m-au văzut dar nu m-au auzit nu mă aud de fel Și mă scufund în văzul lor într-un mine distrugător le spun cuvinte ca un puzzle alambicat înspre un viitor trecut de-atâtea ori prin văzul lor mă sinucid nemuritor

despre:

luni, 26 septembrie 2016

Romanul care nu va aparea niciodata

Primele episoade din "Romanul care nu va aparea niciodata". 

1 intro

Aveam 16 ani abia impliniti cand am trecut prima data granita Spaniei. De fapt, nu imi amintesc momentul exact in care am iesit din Franta, cred ca dormeam. Fusese un drum extenuant, cu intamplari care depaseau tot ce putea concepe imaginatia mea pana atunci. Nici nu stiu de unde sa incep. De la gagica blonda si proasta (ce cacat de pleonasm) care isi luase teapa la alba-neagra fix cand ieseam din Romania? De la faptul ca soferii erau mana in mana cu tiganii care ii luasera aleia banii cu japca? De la aceeasi soferi care o facusera pe aia posta tot drumul pana in Spania pentru tigari si cafea? De la gaborul care statea pe scaunul de langa mine si care nu intervenise deloc cand aia era jefuita in fata noastra? Habar nu am. Tin minte ca rasuflam oarecum usurat ca am ajuns in Spania. Era undeva pe la amiaza, drumul era drept in fata noastra, aproape ma simteam ca intr-un film american cand se urca eroul intr-un autobuz d-ala cretin si strabate desertul. Atentia mi-a fost atrasa de ce se intampla dincolo de gardul soselei, langa padure. Un cuplu isi explora sexualitatea in aer liber. Ea era intinsa pe spate, pe capota din fata a masinii, cu picioarele ridicate, iar el o futea cu pantalonii in vine, tinand-o de sani. Brusc m-am simtit ca in Romania. Totul era schimbat, de o noutate infricosatoare si extrem de fucked-up in acelasi timp. Seara urma sa dorm intr-un pat dupa 3 zile de strabatut Europa in zig-zag.

Iesisem clandestin din tara, cu doar 45 de euro la mine. Credeam ca viata mea doar a inceput, fara sa-mi dau seama ca, de fapt, doar a inceput sa se duca dracului.

Decartasem la iesire din Romania 25 de euro, 20 drept multumire soferului care ma ajuta sa ies din tara neinsotit si 5 la cheta comuna pentru a evita controlul bagajelor. E ceva obisnuit, sau era. Doar doua-trei voci slabe au murmurat impotriva chetei, insa au contribuit si ei. Pana si gaborul care imi era vecin de scaun. Asadar plecasem sa cuceresc Spania cu 20 de euro si inocenta taranului care nu isi parasise satul natal pana atunci. I-am cheltuit pe sandvisuri si suc in parcarile din Austria, Italia si Franta. Si nici macar nu au fost multe sandvisuri. Un euro m-a costat doar sa ma pis in Austria. Un coleg de calatorie s-a pisat frumos langa un alt autocar in parcare, ii trebuia euro ala pentru inca o bere.

Realitatea in care traiam atunci era banala. Terminasem clasa a 10a, nu mai luasem premiul I pentru a doua oara in viata mea, tata era suparat, profesorii erau dezamagiti, eram sarac si timid. Noroc ca ma chemase matusi-mea sa petrec vacanta de vara la ea, la dracu-n praznic, ocazie sa imi satisfac visurile de explorator pe care le aveam cand citeam Fram ursul polar la lumina lumanarii si ma vedeam Magellan, Amundsen sau Bartolomeu Diaz. Evident, astea sunt referinte care la vremea respectiva incepeau sa paleasca. Citisem aproape tot ce puteam citi de la biblioteca din sat, incepusem deja sa ma plictisesc. Ma atragea tehnologia si imi satisfaceam curiozitatea citind fiecare review care-mi pica in mana. Telefoane mobile, automobile, ceasuri si gadgeturi. Stiam cate ceva despre fiecare fara sa fi cumparat vreun exemplar vreodata. Avusesem un telefon primit de la matusi-mea si il pierdusem din buzunar. Eram cam prostovan.

In primele zile in Spania unchi-miu mi-a dat telefonul lui. Aveam si acces la internet, ma jucam un rahat de MMO fara interfata grafica, un simulator politico-economic al statelor lumii. Nu stiu cum dracu am nimerit niste rezultate la pariurile interne de acolo si am avut bani sa imi deschid o farmacie destul de repede, ajungand astfel sa sprijin mercenari spanioli intr-un razboi romano-maghiar. Ma simteam important in zona aia obscura de online. Am incercat chiar si sa ma duc la razboi alaturi de aia pe care ii sprijineam, insa mi-am luat-o grav de coaja de la un bozgor si m-am linistit. Era mai sigur sa raman ala din spatele frontului. Vai de pula mea, ma plictiseam la cote maxime. Matusi-mea il mintise pe tata ca mi-a gasit de munca, altfel nu primeam aprobarea sa plec din tara. Ma lua din cand in cand cu ea la locul ei de munca, ma invatase cate ceva pe acolo, insa imi era greu sa ma inteleg cu oamenii, mai ales cu jegurile de romani care imi vorbeau in spaniola doar ca sa rada de mine. In restul timpului stateam acasa, spalam vase, duceam Romania pe culmi nebanuite ale civilizatiei in rahatul ala de MMO si stateam pe hi5. Uneori ma plictiseam si mixam manele cu rap in virtual DJ. Aveam piscina in curte, dar nu stiu sa inot si nu am voie sa stau la soare, asa ca nu-mi petreceam prea mult timp in apa.

In weekenduri veneau mai multi romani din zona la noi si petreceau „romaneste”, adica faceau gratar si se imbatau ca porcii. Nu bausem alcool pana  atunci. Intr-unul din primele weekenduri, la masa cu toata gasca de romani din zona am fost surprins baund suc.
- Zici ca esti fata, ba Danute!
Futu-i! Am luat un pahar si mi-am pus bere. Nu prea mi-a placut gustul ala amarui infect si acidul care-ti iese pe nas daca nu esti atent. M-am strambat insa am terminat tot paharul sub privirile aprobatoare ale comesenilor. Spre seara m-au rugat sa le fac niste cubata, pentru ca lor le era lene. Am pus whiskey si cola in pahare. Mi-am pus si mie unu.
- Ba, chiar e tare. Nu te joci, Danute, ai sangele lu tac-tu in vene.
M-am ametit si am adormit.

Aveam 55 de kilograme cand plecasem din tara. Incepusem sa ma ingras in 3-4 saptamani de stat in Spania si frecat menta. O singura zi am muncit pe bune, cand m-am dus la curatat o hala dezafectata cu inca 3 persoane. Am muncit 4 ore si am primit 40 de euro. Era bine. In una din zile m-am dus la pacanele cu unchi-miu. Mi-a dat el un euro, a setat aparatul ala pe cea mai mica miza si mi-a zis sa joc. Am scos 80 de euro dupa cateva maini. Eram incantat. Ce usor se fac banii in Spania, sa moara mama! M-am mai dus ulterior cu o amica sa bem o cafea in sat si am jucat iar, amandoi de data asta. Banii erau ai ei, eu spuneam cand sa scoata. Dupa o juma de ora scosesem 100 de euro. Chiar eram pe val.

Intr-una din zile ne-am dus cu totii in cel mai apropiat oras si am ajuns intr-un cazino. Imi dadusera 20 de euro, sa ma joc. I-am pierdut pe toti la ruleta, apoi am scos si cei 40 de euro castigati la curatenie si i-am pierdut la un joc cu niste magari. Baga-mi-as pula!

2 episod

E 8 jumate dimineata, mi-a sunat alarma, trebuie sa plec la munca. De aproape 2 ani muncesc. Am renuntat la prima facultate inceputa dupa un semestru. Nu ai cum sa rezisti in Bucuresti doar cu banii din bursa. Sau ai cum, dar faci foamea si mori la 30 de ani de epuizare. Sau nu stiu, nu am incercat. Am stat 6 luni si m-am dus la cursuri ca un student constiincios care ma doream a fi. Am ramas de 3 ori in urma cu plata caminului, nu aveam bani de tigari, nu aveam ce manca si, mai ales, nu aveam bani de droguri. Asta nu e viata. Dupa primele 3 luni am inceput sa-mi caut job. Si am tot cautat. Proaspat absolvent de liceu, fara experienta, fac orice. Sug pula pe bonuri de masa in parcari insalubre daca e cazul, insa nimeni nu vrea sa ii prestez servicii. Doua interviuri au decurs mai frumos, pentru ca nu-s genul ala de om care sa spuna „ba, mananci cacat, du-te-n mortii ma-tii!”. Sau nu sunt inca, voi fi candva, cand voi avea destule coaie sa-mi accept conditia. Acum nu era cazul. L-am ascultat cuminte pe papagalul ala cu sacou ros la maneci si Nokia 3310 la curea cum imi povesteste despre avantajele nebanuite pe care o sa le am ca „prospector de fonduri europene”. Salariu de 5000 lunar, masina si telefon de serviciu, cu tot cu sofer. Deplasari prin tara, bonusuri de performanta care mai ca ma faceau sa ignor ca interviul asta avea loc intr-un fost magazin de vopseluri, undeva pe prelungirea Ghencea, si ca eu sunt imbracat intr-un trening care miroase a camera de camin in care stau patru pularai claie peste gramada si am pletele nespalate de 5 zile, iar culorile din ele au inceput iarasi sa se duca dracului de nici nu mai stiu daca sunt portocaliu, albastru sau cacaniu. L-am aprobat tacut din cap cand mi-a spus ca „tot” ce trebuie sa fac pentru a avea acces la minunile prezentate e sa platesc un curs de 500 de lei, l-am salutat respectuos promitandu-i sa-l contactez dupa ce analizez propunerea pe toate partile si am iesit in praful din Ghencea, injurand ca iar am pierdut degeaba o ora din viata.

Tigarile chinezesti luate de la Obor erau pe terminate, imi faceam ratie zilnica. In vacanta de Pasti am ramas in camin, inca eram nervos pe tata si nu voiam sa ma duc acasa sa imi plang de mila, asa ca mai bine era sa raman singur acolo. Mama ma sunase sa-mi spuna ca imi trimite pachet cu o zi inainte de Pasti si am mormait ceva. Imi era foame, da nu voiam sa recunosc.

Am stat trei zile plimbandu-ma prin Regie si fumand ultimele 5 sau 6 tigari cu gust de cauciuc si par de caine. Simteam cum lesin cand treceam pe langa vreun fast-food sau pe langa vreo terasa cu mici. Cu o zi inainte sa vina pachetul am deschis iar frigiderul, stiind ca nu mai e niciun cacat in el. Inghetase destul de rau. Intr-un colt de gheata din congelator am gasit o bucata de snitel atat de inghetat ca imi puteam sparge capul cu el. L-am molfait plangand si am adormit. A doua zi am mancat, imi pusese mama si 50 de lei in pachet, mi-am luat un pachet de tigari de la magazin si un pet de bere. Am uitat ca am plans cu o zi inainte, insa eram constient ca sunt in depresie. Pacat ca nu ma pot sinucide. Am incercat cand eram mai mic, nu pot, nu o sa pot niciodata sa ma sinucid, imi e frica de durere si nu suport sa vad sange. Sau asa imi scuz lasitatea. Sau pofta de viata.

Dupa vacanta aia fututa am primit o invitatie la un interviu pentru un job in call center. Deja dadusem un interviu la aia de la teleshoping si il ratasem, nu imi puneam mari sperante, insa am decis sa ma duc la interviu. Am ajuns la Unirii, la sediul firmei, imbracat intr-un hanorac ponosit cu Guns N’ Roses, cu pletele batand inspre un saten spalacit si cu blugii murdari. Testul de engleza a fost o gluma proasta in timpul careia am recitat cele doua fraze pe care le tineam minte din liceu „Hai, mai neim iz Danut” si „ai em naintin iers old”. Pe urma am completat un chestionar privind anumite date personale in care am mintit ca nu consum stupefiante si ca beau ocazional, extrem de putin, si am fost invitat la o discutie cu vice-presedintele companiei.
- Asa vii tu la interviu, ba?
- Aaaa... Imi cer scuze, ce este in neregula?
- Esti nepieptanat, ai un hanorac pe tine. Ce dracu e cu voi astia tineri?
- Imi cer scuze inca o data. Stiam ca e vorba de un post in call-center, m-am gandit ca nu ma vede nimeni cum sunt imbracat cand vorbesc la telefon.
- Mda. De ce te-as angaja pe tine?
- Sunt sigur ca vor veni si oameni calificati la interviu, nu as dori sa iau jobul cuiva care il merita.
- Pe dracu! Fii sigur ca vor veni oameni cu experienta, tu nu ai deloc. Ce stii despre retelele de internet?

Discutia a continuat vreo 10 minute, avand un traseu deloc imbucurator pentru mine. Practic, omul ala a sters cu mine pe jos si la sfarsit mi-a urat o zi buna. A ramas ca ma vor anunta decizia lor in cateva zile. Eram sigur ca nu o sa mai primesc niciun semn de la ei. La o saptamana dupa interviu am fost sunat din nou si am fost invitat la inca un interviu, tot cu vice-presedintele. Mi-am luat pe mine singura camasa pe care o aveam atunci, m-am pieptanat, mi-am pus o pereche de pantaloni curati.
- Vad ca ai tinut cont de observatiile mele. Asteau au fost primele lui cuvinte. Dupa 5 minute semnam contractul de angajare. Primul job din viata mea. Jobul la care aveam sa raman ani buni, doar ca atunci nu stiam.
Nu stiam ca vor trece 2 ani si eu tot acolo voi fi, la fel cum dupa doi ani nu stiam ca vor mai trece 3 si ca eu tot acolo voi fi. Uneori viata e ciudata. Iti faci planuri, unde te vezi peste 5 ani? Ce vrei sa te faci cand vei fi mare? Pompier. Politist. Scriitor. Eu am vrut sa ma fac medic. Apoi am vrut sa ma fac inginer. Apoi m-am trezit ca e 8 jumate dimineata si trebuie sa plec. Urmeaza 12 ore de munca. Sunt tehnician in telecomunicatii, insa nu am calificare. As vrea sa fiu scriitor, insa nu vreau sa mor de foame.
3 episod

Cat timp am stat in Spania am inceput sa beau tot mai mult. La inceput ocazional, cand se strangeau mai multi oameni pe la noi, apoi, destul de rapid, a devenit rutina. Ma trezeam, mancam ceva, beam un pahar. Venea pranzul, dupa ce spalam vasele incepeam sa beau la televizor sau stand pe hi5. Deseori dadeam gata si singur o sticla de whisky. Ma feream de alte vicii.

Intr-o zi am inceput sa beau pe la amiaza, singur. Nu mai ieseam din casa de cand avusesem un incident cu spaniolii din zona. Aparent, tricoul primit de la unchi-miu, cu pozitii din kamasutra cu broaste nu era un tricou stoc. Era unul personalizat, furat dintr-o casa de vacanta pe care o sparsese in decursul anilor. Si m-am intalnit nas in nas cu spaniolul care il personalizase, mi-a aratat buletinul. Isi trecuse numele de familie pe tricou. Eram speriat si putin excitat de noutatea situatiei. Eram singur pe strada, seara, ma intoceam de la un meci de fotbal. In apropiere de biserica au oprit doua masini langa mine si au coborat vreo 10 spanioli din ele. Au mai venit unii pe jos. Ma inconjurasera si tipau la mine in spaniola lor jegoasa sa le dau tricoul. Intelegeam ca imi spun, insa nu pot vorbi spaniola. Balmajeam ceva intr-o romgleza de balta.
- Dame la camiseta. Donde vas?
- Ai uant tu gau acasa.
- ACASA?
Aia au crezut ca stiu spaniola, dar fac pe prostu si au devenit violenti. Unul tragea de mine cand a oprit un roman cu scuterul langa noi.
- Ce se intampla?
- Spune ca port tricoul lui. Vreau sa ma lase sa-l sun pe unchi-miu, eu nu sunt de aici, nu locuiesc aici.
S-a pus ala intre mine si ei, cu tupeu, si eu l-am sunat pe unchi-miu. In maxim 5 minute a aparut asta cu un prieten, a tras masina cu frana de mana langa noi, a coborat val-valrtej si s-a luat la harta cu ei. M-a pus sa-i dau tricoul si ne-am dus acasa.

Cum spuneam, incepusem sa beau pe la amiaza. Unchi-miu a venit suparat si s-a certat cu matusi-mea. Pierduse vreo mie de euro la aparate. Aia era spume, el nervos, atmosfera era de cacat. Bausem vreo jumatate de sticla de whisky si m-au intrebat daca vreau sa merg la un local nou deschis. Era un fel de party, ca patronul era un roman. M-am dus cu ei acolo si am inceput sa beau cot la cot cu unchi-miu. Am umplut o masa d-aia de picnic cu doze de bere goale. Se invartea strada cu mine.
Imi amintesc ca m-am trezit a doua zi. Imi era rau. Ma simteam prost si totusi nu-mi parea rau de ce facusem. Daca m-as fi priceput la previziuni mi-as fi dat seama ca sunt un vicios in curs de recunoastere si ca imi va fi tare al dracu de greu sa imi controlez pornirile astea. Un cacat de pseudopsiholog ar spune ca am o personalitate usor de influentat si ca fug de raspundere cand vine vorba de propriile-mi actiuni. Cine are timp sa asculte horoscopul pentru fandositi nu are decat sa dea banii la psiholog. Eu stiam atunci doar ca m-am distrat al dracului de bine si ca o sa ma distrez iarasi cand nu imi va mai fi rau.

Uneori, destul de des, intram pe siteuri porno cand ramaneam singur acasa. Sau foloseam varianta light cautand dansatoare pe youtube. Habar nu aveti, cred, cat de bine te masturbezi uitandu-te cum da din buci una pe manele. Incepusem sa ma masturbez cu ura, ca in transa. Frustrarea sexuala se acumula in mine, mocnind sub masca de timiditate. De fapt, nu chiar masca. Eram timid, eram prost si incet. Nu stiam cum sa vorbesc in preajma unei fete. Mai ales daca era buna. Da si daca era urata eu tot la fel de prost ramaneam.

Intr-o zi, am iesit cu mai multi prieteni in oras, sa luam masa. Ne-am dus intr-un restaurant destul de aratos (in zona de nefumatori, bineinteles, si s-a fumat acolo, bineinteles) si unul dintre prietenii lui unchi-miu a venit cu sora-sa. Nu mai tin minte cum o cheama, nu mai tin minte cum avea parul sau ce culoare aveau ochii ei. Era o grasa, ca un butoi cu picioare si maini, urata si proasta, totusi, hormonii urlau in mine de parca nu mai vazusem femeie pana la aia si eu o sorbeam si o dezbracam pe aia din priviri de parca era Angelina Jolie si eu Brad in Mr. and Mrs. Smith dupa ce Angelina tocmai ii aruncase un cutit pe langa boase lui. Am baut si atunci destul de mult la restaurant, apoi ne-am intors cu totii acasa. Deja se faceau glume pe seama mea in grup, fiind evident ca as fute-o pe aia grasa. Eu beam pahar dupa pahar de gin sec si imi derulam scenarii de filme porno cu grasa. M-am imbatat atat de tare incat cred ca mi-am rupt doua sinapse, din trauma asta rezultand probabil afinitatea fata de grase pe care o manifest cand sunt beat.

La vreo 5 ani distanta am tras o betie cu patru prieteni care s-a lasat cu mine sodomizand un fotomodel Big Beautiful Woman, insa fara Beautiful, timp de 3 zile. Prietenii au incercat sa ma scoata din combinatie, insa am cerut insistent sa fiu lasat sa-mi manifest dragostea fata de acea fata grasa care nu avea nimic impotriva in a ma lasa sa o fut ca pe un animal in timp ce o intrebam daca ii pot fute prietenele. La un moment dat a trebuit sa ii cer un pahar cu apa, moment in care am profitat de pauza pentru a afla si numele ei. O chema Elena si nu a vrut sa-mi suga pula.

(va urma... altundeva)