In care lucrurile incep sa se schimbe (4)

[din Uimitoarea viata si nemaiauzitele experiente ale lui Tanti Aglae]

- Bai, Mario, eu iti spun sincer, nu am de gand sa duc o viata mediocra. Sunt satula pana peste cap de oameni multumiti cu viata lor care refuza sa vada plafonarea. Si inteleg ca unii chiar nu pot mai mult si au atins maximul de evolutie pe care il pot atinge, da' eu nu-s asa. Intelegi, fa, ce zic?
- Io inteleg, da' Biblia zice ca omul sa se multumeasca cu ce i-a fost dat. Ca daca nu se multumeste pica in pacat.
- Iar ma iei cu Biblia?! Daca nu te cunoasteam de atatia ani, te bateam cu Biblia in cap pana-l vedeai pe Dumnezeu, Mario. Da' ai noroc, ca stii ca mi-esti draga. Esti singura proasta din satul asta cu care mai pot sa schimb o vorba. 

 
Maria chicoteste si isi mai toarna cafea in ceasca. Ii permitea Aglaei sa ii vorbeasca asa pentru ca stia ca nu e un om rau, doar trecuse prin multe greutati si se inraise la suflet. Cand erau mici se duceau impreuna la biserica si atunci nu il critica asa mult pe Dumnezeu. Dar chiar si atunci punea niste intrebari care ii incomodau pe unii. Ca atunci cand l-a intrebat pe preot cine i-a sfintit bricheta dupa ce l-a vazut cum aprinde lumina la Inviere. Odata cu trecerea anilor parca s-a cam indracit. Stia si ea, Maria, ce povesti umblau prin sat. Stia ca unii spuneau ca Aglae a invatat vraji de la un negru batran, in Africa, si ca l-ar avea pe dracu in podul casei. Ca il scoate noaptea, cand e luna plina, si il plimba de noua ori in jurul casei. Stia multe vorbe, dar mai stia Maria in simplitatea ei ca oamenii inventeaza minciuni cand nu inteleg anumite lucruri. Pentru ea era simplu. Ii imprumuta Aglae tigari si cafea fara sa i le ceara inapoi? Imprumuta. Cand s-a intors din tarile calde unde fusese ea plecata i-a adus hainute pentru nepoti? I-a adus. Ii plateste de fiecare data branza, laptele si ouale? I le plateste, nu ca zgarcita aia de Floarea lu Gingie de care se roaga si cate doua luni sa ii dea banii. Ce conteaza ca vorbeste ea mai artagos de fel? Nu conteaza. Plus ca ei i se mai si confeseaza uneori si asta o face sa aiba incredere in judecata ei. 

 
- Coana Aglae, da' fata cat o sa ramana la tine?
- Ba, ce-ti mai place barfa, a dracu! Vrei tu sa stii cat ramane Sorina la mine, a? Pana se intoarce ma-sa. Si n-o sa se intoarca prea curand, d-aia nu vreau sa raman in mediocritatea asta, fa Mario. Ce vina are copilul ca e ma-sa proasta? Are vreo vina?
- Aici ai dreptate. Da ce poti sa faci tu?
- Fa Mario, fiecare putem sa facem orice vrem. Trebuie doar sa nu ne mai pese de gura lumii si sa ne vedem de viata noastra. Cum ar trebui sa iti pese si tie de orataniile si curtea ta, nu de nepoata-mea. Ca eu nu vorbesc cu tine sa iti cer sfaturi sau ajutor, eu vorbesc cu tine sa nu innebunesc vorbind singura. Si vorbesc pentru ca stiu ca nu ai chiar robinetu stricat la limba si mai stii cand sa iti tii gura aia stricata.
- Hai ca exagerezi, stii ca nu te-am barfit niciodata.
- Fa, de ce minti? Cine i-a zis, fa, lu Viorica lu Tandalea ca am fost in Africa de se feresc astia de mine acum ca de dracu?
- Da nu eu am zis ca il ai pe Scaraotchi in pod. 

 
Aglae izbucneste in ras. Isi aprinde inca o tigara si soarbe o gura de cafea. 

 
- Lua-v-ar dracu de primitivi! Il am pe Scaraotchi in pod. Auzi la ei?! Daca il aveam il puneam sa ma umple de bani, prostilor. Si sa ma duca dracu de aici, sa nu va mai aud. 

 
Maria rade si ea.
De afara se aude Sorina strigand dupa coana Aglae. 

 
- Tanti, tanti Aglae! Unde esti?
- Ho, ca vin acum. Mario, eu plec, da' asculta la mine. Eu nu o sa raman plafonata in satul asta de cacat care inca mai crede in povesti cu bau-bau.
- Cum stii tu, coana Aglae.

Ajunsa in curtea ei, Aglae se duce inspre Sorina. 

 
- Unde arde de tipi asa?
- Nu arde nicaieri, dar mi-a venit o idee.
- Ia s-aud!
- La Bucuresti aveam pian, aici de ce nu am pian?
- Asta nu e o idee, e o intrebare. Si raspunsul e ca aici nu prea avem loc de mofturi.
- Dar mama zicea ca orice domnisoara ar trebui sa stie sa cante la pian.
- Daca zicea ma-ta asa se schimba treaba. Ia zi, ce iti canta ea la pian?
- Ea nu stia sa cante.
- Ma gandeam eu. Ma-ta domnisoara! si pufneste.
- Da, ce-i drept, mama nu prea aplica ce imi spunea mie. Dar mi-ar placea sa am pian.
- Si mie mi-ar placea sa am multe, Sorino. Acum ne descurcam si noi cu ce avem. Saptamana viitoare tre sa te inscriu la scoala. Ce clasa ai terminat la Bucuresti?
- Clasa a 6a.
- Bun. Hai ca uite cum facem. Eu o sa vorbesc cu prostii astia de aici sa te inscrie, tu te duci la scoala si nu te faci de ras si, poate, cand termini clasa a 7a iti iau si pian. Ce zici?
- Zic sa batem palma ca sa fiu sigura.
- P-asta de la ma-ta ai invatat-o, sigur. 

 
Pornesc amandoua sa rada.

***

In toamna, cand a inceput scoala, multa lume a fost suprinsa sa vada ca tanti Aglae e noua educatoare de la grupa pregatitoare. Asa au aflat ca, in afara de vraji, a invatat sa aiba grija de copii cat timp a fost in Africa. Sorina venea mereu curata la scoala, cu haine bune, noi. Cum facuse tanti Aglae nimeni nu stia, unii incepusera sa spuna ca a avut bani pusi la CEC, altii spuneau ca a inceput sa ii dea dracul din pod. Sorina invata bine, undeva spre sfarsitul celui de-al doilea semestru tanti Aglae a angajat o echipa de muncitori sa ii modifice casa. Au lasat bucataria si un dormitor cum erau, au modificat geamlacul, al doilea dormitor si sufrageria, camerele Sorinei. Pe langa mobila si zugraveala noua, in sufragerie si-a facut loc si un pian nou. Intreaga camera fusese modificata astfel incat sa dea randament din punct de vedere acustic. Tanti Aglae adusese un arhitect de la oras pentru lucrarea asta, muncitorii urmasera planul facut de el. Cand a terminat clasa a 7a, Sorina avea pianul pe care si-l dorise. Tanti Aglae se rasfatase si ea. Desi nu isi modificase camerele, isi cumparase un sifonier nou. Si un televizor nou. Maria il vazuse cand statuse la o cafea cu ea intr-o sambata. A intrebat-o de unde a avut bani, dar i-a raspuns repezit, ca de obicei:

- Da ce, fa, crezi ca muncesc pe sponci la gradinita?

Fir-ar a dracu de gradinita, lasa ca stie ea cat e salariul de educatoare. Maxim isi lua un televizor alb-negru din banii aia, nu unu color cu ecran plat.

[va urma]

[acum e de ajuns]

acum e de ajuns sa-ti lasi barba sa creasca si gata, esti artist.
daca mai ai si doua tatuaje sau un pierce, gata, esti artist.
e de ajuns sa te imbraci si gata, esti artist,
sa-ti imaginezi ca suferi sau ca stii si gata, esti artist.
acum e foarte simplu sa comanzi online o masca de artist,
o aplici din doua clickuri si o confirmare cu shipping over night si gata, esti artist.
sensibil si cu un je ne sais quoi, vorbesti de probleme sociale de care doar ai auzit,
asculti muzici obscure, esti diletant pe orice subiect, scrii ceva, neaparat cu morala si neaparat bazat pe teorii de nlp, scrii ceva, nu conteaza ce, esti artist
si sa nu-ti spuna tie cineva ca nu stie nimeni prin ce-ai trecut si doar dumnezeu te poate judeca,
cum zice si tatuajul ala pizdos de-l ai pe antebratul stang.

acum, ca esti artist, ai dreptul sa-ti expui frustrarile personale si sa le dai tenta de adevar general valabil.
e clar ca realitatea e doar in alb si negru, nu exista tonuri de gri,
nu exista nimic in afara perceptiei tale, nu exista alternative sau nuante,
nu exista decat ce vrei tu sa existe si esti indreptatit sa plangi daca iti neaga cineva perspectiva.
scuza-ma!

perspectiva inseamna ca realitatea nu e doar a ta, nu vreau sa crezi ca eu cred asta.
eu sunt aici doar sa iti validez masca si sa te fac sa te simti ok cu alegerile tale.
nu e dreptul meu sa te judec, doar dumnezeu poate face asta,
cum spune si tatuajul de pe antebratul stang.
dar si eu am barba si un pierce, complexe si frustrari, realitati si adevaruri, si eu am notiuni de nlp,
si eu vad nedreptate sociala, si eu sunt mandru ca-s sarac si m-am lasat de scoala,
si eu am vicii si obsesii, si eu vad lumea doar in alb si negru, chiar daca albul meu nu-i albul tau, si eu sunt prins in matricea asta binara si am impresia ca tot ce spun e adevar,
asa ca-mi bag pula!
o sa-ncep si eu sa plang ca nu ma intelegeti, macar asa sa impresionez un public de spirite moarte.
uite, coaie, am emotii, uite cum mi se pisa ochii cand citesc un text despre nimic, uite-ma cum sunt artist, uite cat de profund gandesc, uite cum stau si nu fac nimic ca sunt artist, artistii ar trebui platiti doar sa isi planga de mila, imi plang de mila, de ce nu ma-ntelegi?

pe cine mint? io nu-s artist.
am barba ca mi-e lene sa ma barbieresc.
si pierce-ul nu stiu clar de ce dracu mi l-am pus.
complexele mi le strunesc si uit mereu ca le-am avut.
frustrarile nu le las sa-mi orbeasca viziunea despre viata.
cand citesc nlp incep sa rad, manipulare ordinara!
si da, vad des atata nedreptate sociala, da nu m-apuc sa plang si nici nu vreau sa dau lectii de morala ca e si vina mea ca s-a ajuns aici.
si-s mandru ca-s sarac si ca-s fortat sa fiu autodidact, da nu ma cac pe mine, n-am ales si daca alegeam, clar alegeam sa am si sa nu-mi pese de saraci.
si am si vicii, si obsesii, da nu ele ma definesc,
nu masca asta-i cine sunt, nici cealalta. sunt prins in matrice, si singuru unu si doi mi se vede pe piele, pigmentu asta bicolor,
in rest sunt qvasipolar, conglomerat de teorii si ganduri.
ma las citit cate putin, de multe ori aiurea printre randuri,
nu stiu ce-i adevarul si care-ar trebui sa fie binele si raul
ca vad atatea perspective incat nu-mi mai dau seama care sunt reale si care sunt fictive.
sunt zilnic bombardat cu informatii inutile si cu reclame deghizate-n studii stintifice si alte anchete jurnalistice,
pierdut in fluxul unei existente haos
eu nu ma iau prea mult in serios ca, serios, mi-e frica sa nu cad in derizoriu, boss.

Indicativ 571

Am cheltuit cam mult pe mancare in ultimele zile. Pai am dat vreo 60 de lei. Mi-am luat shaorma acum 3 zile, pe urma mi-am luat meniul ala cu aripioare, daca mai pun ca ti-am luat si tie shaorma ajungem la 80 de lei. E mult, ar trebui sa incep sa-mi iau pachet. Tu ce faci? S-a culcat aia mica?
Da, ma, ti-am promis ca iti iau, iti iau, ca doar nu muncim degeaba. Iti iau un S6, da nu acum, peste doua luni, sa mai strangem niste bani si sa se mai ieftineasca putin. Tie iti iau S6 si mie imi iau S7. Io mi-l iau nou, ca barbatu e mai sus decat femeia mereu, nu merge sa iti iau tie S7 si io sa am S6. Io trebuie sa il am pe ala mai bun. Si mi-l iau nou, in tipla. Tie ti-l iau de pe olx. E, da! Vrei si tu la tipla acum. Daca vrei neaparat tipla ti-l infasor io in scoci. Cum sa iti iau nou si tie? Doar pe al meu il iau nou. Ce? Vrea fata sa vorbeasca cu mine? Da-o-ncoa! Ce faci, tati? Nu vinzi niciun telefon! Ai gasit tu sa iti iei S6? Nu, nu vinzi niciun telefon. Ramai cu asta pana faci paispe ani. Hai, treci la somn, nu discutam. Da, ma, nu vinde niciun telefon, lasa ca asta e bun pentru ea. Face 16 lei, domnu. Vedeti ca mi-ati dat 20. Multumesc frumos!

In care incepem sa o cunoastem pe tanti Aglae (3)

[din Uimitoarea viata si nemaiauzitele experiente ale lui Tanti Aglae]

Cand am cunoscut-o pe tanti Aglae, aveam sase ani. Ma dusesera ai mei la gradinita ca trebuia sa incep scoala si nu ma primeau daca nu fusesem dat la gradinita. Tanti Aglae o avea pe nepoata la ea de un an deja. Sorina se mai juca din cand in cand cu noi, copiii din sat, dar se vedea ca e din alt aluat. Toata lumea ii spunea Bucuresteanca sau Aia de la Bucuresti. De cand o avea pe Sorina la ea, Tanti Aglae devenise activa in societatea satului. Era in continuare tare in clanta si injura des, dar se facuse mai cucoana de cand era educatoare. Lumea zicea ca umblase cand era mai tanara cu un inspector si ala pusese o vorba buna pentru ea. Altii spuneau ca sunt minciuni si ca tanti Aglae facuse postliceala cand avea 18 ani. Si oricum nu stia nimeni unde fusese pana la treizeci. De cinci ani venise inapoi in sat si se purta ca o taranca, dar erau voci care spuneau ca s-a plimbat ceva la viata ei si a vazut multe. Si lucruri, si tari.

In prima zi de gradinita m-a pus sa citesc si m-a dat exemplu. Parca a crescut inima in mine cand am auzit-o spunandu-mi trei vorbe nerastite. Oricum, inca era o femeie frumoasa, ba chiar parca s-a facut si mai frumoasa anii care au urmat. Pana aproape de adolescenta m-a urmarit imaginea ei. Nu aveam conceptul de sexualitate dezvoltat, dar ceva tot se activa in mine cand venea vorba de ea. Si imi placea si de Sorina. In prima vara la tara s-a facut tiganoasa la piele, dar de un masliniu oriental, nu ca tiganii de la noi. Si avea vocea aia calda care te hipnotiza. Cred ca cel putin jumatate dintre baietii de la gradinita erau indragostiti de ea.

Dupa primele saptamani de gradinita deja avansase radical relatia mea cu tanti Aglae. Ma pusese sa ii invat pe ceilalti alfabetul cat timp ea statea la tigara si cafea cu educatoarea de la grupa mica. Si i-am vazut odata pulpa goala cand deschidea usa de la veceu si mi-a ramas infipt in minte albul ala crud de parca era o statuie din cartile cu legendele Olimpului.
Vorbele au inceput sa circule prin sat inca din primul an. Unii pretindeau ca Sorina e chiar fata lu tanti Aglae, ca in plic era certificatul de nastere. Altii spuneau ca sora lu tanti Aglae o facuse pe Sorina cu un arab care avea harem si nu a recunoscut-o, asa ca a plecat la produs si a abandonat copilul. Povestile lor aveau mereu o tenta de adevar rautacios si nu faceau decat sa adancesca misterul in jurul Sorinei si al lui tanti Aglae. Si aveau sa se inmulteasca pe masura ce anii treceau si tanti Aglae devenea parca mai tanara, vizibil mai bogata si exponential mai acida si eleganta in vorba.

Am ajuns in clasa intai si ne-au mutat in scoala noua. Tanti Aglae avea gradinita in scoala veche, o mai vedeam uneori dimineata cand venea sau la pranz cand pleca. Barbatii din sat incepusera sa intoarca capul dupa ea pe strada. Femeile o salutau cu veselie si apoi o blestemau in soapta in broboada dupa ce trecea de ele.
Incepuse sa isi renoveze casa. Din cand in cand mai aparea cate o masina straina in fata curtii, de obicei seara. Tot timpul cobora un barbat elegant, intra in casa, statea vreo treizeci-patruzeci de minute si pleca.
Curva dracu, ne face satul de ras! se auzeau vocile unora. Dar nimeni nu avea curaj sa ii spuna ceva direct.

[va urma]

In care apare un oaspete (2)

[din Uimitoarea viata si nemaiauzitele experiente ale lui Tanti Aglae]

Intoarsa acasa, tanti Aglae arunca in fata casei niste oase si cateva colturi de paine pentru pisici si caine, apoi isi aprinde o tigara in bucatarie. Parul i se uscase pe jumatate, pe marginea papucilor puteai observa picuri de noroi uscat. avea pe ea o camasa sifonata si o fusta ale carei zile trecusera de mult. Fumeaza rapid si dispare in dormitor. In acest timp o Dacie prafuita opreste in fata curtii si incepe sa claxoneze. Soferul se da jos si deschide portbagajul, de unde scoate doua geamantane mici, prafuite si ele. Tanti Aglae iese grabita din casa. 

 
- Ce claxonezi, dom'le, asa?
- Doamna Aglae? intreaba soferul contrariat.
- Da, eu sunt. Care e graba?
- Pai trebuie sa ma intorc la Bucuresti. V-am adus nepoata. 

 
Pe locul din dreapta soferului statea o fetita slabuta, cu parul castaniu. Se uita drept in fata, pierduta parca de realitate. 

 
- Pai ma-sa nu vine?
- Nu cred. Mi-a zis sa aduc fata si atat. Ma intorc ca trebuie sa o duc si pe ea la aeroport tot azi.
- Unde pleaca?
- Nu stiu, doamna.
- Cat lasa copila la mine?
- Nu stiu nici asta.
- Fir-ar samanta ei a dracu sa fie! Fetito, ce mai stai acolo de te holbezi la nemurire? Coboara ca se grabeste omul asta. 

 
Soferul duce geamantanele langa poarta. 

 
- Eu va las, doamna Aglae, am drum lung in fata.
- Du-te. Si zi-i lu sor-mea sa ma sune sau sa-mi scrie cat de curand ca o ia mama dracu. 

 
Fetita iese din masina si se indreapta spre poarta. Soferul saluta si demareaza intr-un nor de praf. Tanti Aglae se uita incruntata la geamantane, apoi la copil. 

 
- Cum te cheama, ma, pe tine? Tania, Tamara, Tincuta?
- Sorina ma cheama, tanti Aglae...
- Asa, Sorina. Am uitat ca a trecut ceva timp de la botezul tau. Vad ca ai crescut. E bine.
- Am crescut.
- Ia zi, de ce te-a trimis ma-ta aici?
- A zis ca nu are unde sa ma lase si singura nu vrea sa ma lase.
- Da unde pleaca ea?
- Nu stiu.
- Lua-o-ar dracu sa o pieptene! Hai in casa! Ai mancat? 

Tanti Aglae ridica geamantanele cu usurinta si se indreapta spre casa. In urma ei, Sorina paseste cu capul in jos.

***

- Nu mai sta asa suparata, ca nu pe tine te-am bestelit. Pe nebuna aia de ma-ta.
- Da nu-s suparata pe tine, tanti Aglae. Sunt suparata ca nu m-a luat mama cu ea.
- O sa te inveti tu si cu ma-ta. Ce, e prima data cand face asa?
- A mai fost plecata, da nu m-a trimis la tara pana acum.
- Si te-oi pomeni ca ai alergie la tara?!
- Nu cred ca am alergie la tara. Nici primavara cand infloresc copacii nu am alergie. Nu cred ca sunt alergica la ceva. 

 
Tanti Aglae incepe sa zambeasca. 

 
- Hai ca nu esti chiar momaie. Ne descurcam noi doua pana da ma-ta vreun semn. Ti-a dat ceva pentru mine?
- Un plic.
- Ia da-l incoa! 

Sorina se ridica de la masa si iese din bucatarie. Cand revine tine in mana un plic care fusese alb candva. Tanti Aglae il ia si il deschide. Scoate din el o suta de dolari si o carte postala. Citeste cartea postala si o pune inapoi in plic. Banii ii lasa pe masa. 

 
- Sorino, sa nu te superi pe mine, da tare proasta e ma-ta!
- Stiu.

[va urma]

In care se anunta o vizita (1)

[din Uimitoarea viata si nemaiauzitele experiente ale lui Tanti Aglae]

Cand s-a trezit din somn simtea ca se sufoca. Sudoarea i se scurgea de pe frunte formand firicele pe langa nas si urechi. S-a sters cu dosul palmei si a pornit spre fantana. Soarele abia mijea la rasarit. A scos o galeata de apa, a luat cana de langa si a baut cu sete. Apoi si-a turnat galeata in cap. Cainele si pisicile au venit in fuga si au inceput sa lipaie din baltoaca formata la picioarele ei. 

 
- Nea, boala! Dar-ar dihonia-n voi de animale imputite, nu mai poate omu sa bea o cana de apa! 

 
Tanti Aglae nu era in apele ei. De cateva zile avea atacuri de panica. O sunase sor-sa de la Bucuresti ca ii trimite nepoata in vizita. Nu o vazuse de cand venisera aia la tara sa o boteze dupa traditie. Nu ca ar fi fost intimidata ea de o pustoaica de la Bucuresti, dar era prima data cand vorbea cu sor-sa dupa ani buni. Cati or fi trecut? Zece ca popa, deja copila are doispe ani. 

- Coana Aglae, hai la o cafea daca tot te-ai trezit. 

 
De dupa gard, Maria zambea satisfacuta cu ibricul in mana. 

 
- Hai ca vin, lua-o-ar dracu de cafea! Ai tigari?
- Nu am, vecina. A plecat al meu la oras si m-a lasat fara.
- Las' ca am io, lua-le-ar dracu si de tigari! 

Tanti Aglae intra la vecina. Cainele si pisicile incearca sa o urmeze, dar le alunga cu o piatra. 

 
- Da ce ai patit de esti asa nervoasa de la prima ora? intreaba vecina.
- N-am patit nimic, ce sa patesc? M-a lovit zapuseala asta ca zici c-a dat dracii-n el de soare, ne coace cum i-a copt Hitler pe evrei.
- Doamne fereste, Coana Aglae! Te aude Dumnezeu!
- Mai lasa-ma vecina si cu Dumnezeu asta al vostru. Io toata viata tre sa ii fac lui pe plac, da mie ce-mi iese? 

Maria se inchina. Tanti Aglae scoate un pachet de Pall Mall mentol si ii intinde o tigara. 

 
- Hai, pune o cafea si trage o tigara, lasa ca te-nchini la biserica destul.
- E pacat, Coana Aglae, mare pacat sa vorbesti asa.
- Vecina, io inca nu-s nebuna si m-am tot gandit. Ce rost are sa stau si sa ma spetesc o viata-ntreaga si la sfarsit tot patru scanduri si niste cuie iau cu mine in pamant. Crezi tu ca Dumnezeu are timp sa ne contorizeze noua greselile? Ca e ocupat saracu si el, atatea rele se intampla in lume si el trebuie sa le repare, cand mai are timp sa imi numere mie blasfemiile? Ca daca are timp sa imi numere mie cuvintele nu inseamna ca il doare in cur de relele alea mari? Si, daca il doare in cur de relele alea mari da mie imi scoate ochii pentru niste vorbe, nu inseamna ca e cam ipocrit el asa?
- Te-ai luat tu de la ceva, degeaba zici ca nu ai nimic. Vecina sufla fumul de tigara tacticos, apoi soarbe din cafea.
- M-am luat, normal ca m-am luat. Imi vine nepoata in vizita. N-am mai vorbit cu cutra aia de ma-sa de ani buni si acum ma suna. Imi zice soro, te rog sa ma ajuti. Da ce ma rogi pe mine, jigodie? Sunt io Dumnezeu sa ma rogi? Trimite copilul ca nu am nimic cu el, da nu ma ruga pe mine, fi-ti-ar gura aia spurcata a dracu si crapa-ti-ar ochii din cap sa-ti crape!
- Ai o nepoata? Nici nu stiam, Coana Aglae.
- Am. Si daca stiai cu ce schimba problema? Stii ce? Prea multe vrei tu sa stii. Ia intreaba-l pe suparaciosu ala de Dumnezeu al tau daca ai nevoie de informatii. Si daca tot il intrebi, intreaba-l si de ce imi trimite asta nepoata acum asa, pe nepusa masa. Si intreaba-l si de ce ne dogoreste soarele ala de parca vrea sa ne omoare si de ce popa fumeaza cot la cot cu mine si cand o sa mor sa stiu sa nu ma mai agit atat. Ia, mai ia o tigara ca plec ca m-ai enervat.

[va urma]