Din când în când îmi vine-n gând că mă scufund și mă afund la infinit într-un neant fără sfârșit și urlu strig da nu m-aud Acum io-s în vertij și nu mă laud că mi-am pierdut dinții din gură Io am mușcat din adevăr cu ură nu am vrut masca de iluzii Mi-am dat la pix cu sete prin perfuzii am primit sânge nou Mi-am șlefuit ideile într-un vocabular lingou și-am ars-o arogant și egoist Un pueril imberb teribilist mi-a dat cu pumnu-n cap realitatea ca un pugilist Și când am început să cad toți m-au văzut dar nu m-au auzit nu mă aud de fel Și mă scufund în văzul lor într-un mine distrugător le spun cuvinte ca un puzzle alambicat înspre un viitor trecut de-atâtea ori prin văzul lor mă sinucid nemuritor

despre:

vineri, 11 august 2017

In care incepem sa o cunoastem pe tanti Aglae (3)



Cand am cunoscut-o pe tanti Aglae, aveam sase ani. Ma dusesera ai mei la gradinita ca trebuia sa incep scoala si nu ma primeau daca nu fusesem dat la gradinita. Tanti Aglae o avea pe nepoata la ea de un an deja. Sorina se mai juca din cand in cand cu noi, copiii din sat, dar se vedea ca e din alt aluat. Toata lumea ii spunea Bucuresteanca sau Aia de la Bucuresti. De cand o avea pe Sorina la ea, Tanti Aglae devenise activa in societatea satului. Era in continuare tare in clanta si injura des, dar se facuse mai cucoana de cand era educatoare. Lumea zicea ca umblase cand era mai tanara cu un inspector si ala pusese o vorba buna pentru ea. Altii spuneau ca sunt minciuni si ca tanti Aglae facuse postliceala cand avea 18 ani. Si oricum nu stia nimeni unde fusese pana la treizeci. De cinci ani venise inapoi in sat si se purta ca o taranca, dar erau voci care spuneau ca s-a plimbat ceva la viata ei si a vazut multe. Si lucruri, si tari.

In prima zi de gradinita m-a pus sa citesc si m-a dat exemplu. Parca a crescut inima in mine cand am auzit-o spunandu-mi trei vorbe nerastite. Oricum, inca era o femeie frumoasa, ba chiar parca s-a facut si mai frumoasa anii care au urmat. Pana aproape de adolescenta m-a urmarit imaginea ei. Nu aveam conceptul de sexualitate dezvoltat, dar ceva tot se activa in mine cand venea vorba de ea. Si imi placea si de Sorina. In prima vara la tara s-a facut tiganoasa la piele, dar de un masliniu oriental, nu ca tiganii de la noi. Si avea vocea aia calda care te hipnotiza. Cred ca cel putin jumatate dintre baietii de la gradinita erau indragostiti de ea.

Dupa primele saptamani de gradinita deja avansase radical relatia mea cu tanti Aglae. Ma pusese sa ii invat pe ceilalti alfabetul cat timp ea statea la tigara si cafea cu educatoarea de la grupa mica. Si i-am vazut odata pulpa goala cand deschidea usa de la veceu si mi-a ramas infipt in minte albul ala crud de parca era o statuie din cartile cu legendele Olimpului.
Vorbele au inceput sa circule prin sat inca din primul an. Unii pretindeau ca Sorina e chiar fata lu tanti Aglae, ca in plic era certificatul de nastere. Altii spuneau ca sora lu tanti Aglae o facuse pe Sorina cu un arab care avea harem si nu a recunoscut-o, asa ca a plecat la produs si a abandonat copilul. Povestile lor aveau mereu o tenta de adevar rautacios si nu faceau decat sa adancesca misterul in jurul Sorinei si al lui tanti Aglae. Si aveau sa se inmulteasca pe masura ce anii treceau si tanti Aglae devenea parca mai tanara, vizibil mai bogata si exponential mai acida si eleganta in vorba.

Am ajuns in clasa intai si ne-au mutat in scoala noua. Tanti Aglae avea gradinita in scoala veche, o mai vedeam uneori dimineata cand venea sau la pranz cand pleca. Barbatii din sat incepusera sa intoarca capul dupa ea pe strada. Femeile o salutau cu veselie si apoi o blestemau in soapta in broboada dupa ce trecea de ele.
Incepuse sa isi renoveze casa. Din cand in cand mai aparea cate o masina straina in fata curtii, de obicei seara. Tot timpul cobora un barbat elegant, intra in casa, statea vreo treizeci-patruzeci de minute si pleca.
Curva dracu, ne face satul de ras! se auzeau vocile unora. Dar nimeni nu avea curaj sa ii spuna ceva direct.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu