Din când în când îmi vine-n gând că mă scufund și mă afund la infinit într-un neant fără sfârșit și urlu strig da nu m-aud Acum io-s în vertij și nu mă laud că mi-am pierdut dinții din gură Io am mușcat din adevăr cu ură nu am vrut masca de iluzii Mi-am dat la pix cu sete prin perfuzii am primit sânge nou Mi-am șlefuit ideile într-un vocabular lingou și-am ars-o arogant și egoist Un pueril imberb teribilist mi-a dat cu pumnu-n cap realitatea ca un pugilist Și când am început să cad toți m-au văzut dar nu m-au auzit nu mă aud de fel Și mă scufund în văzul lor într-un mine distrugător le spun cuvinte ca un puzzle alambicat înspre un viitor trecut de-atâtea ori prin văzul lor mă sinucid nemuritor

despre:

luni, 4 septembrie 2017

Dar asta e alta poveste

Cand esti rupt in doua de depresie e o idee proasta sa fumezi pe balcon, la 5 dimineata, la etajul 8. Incep sa iti circule ganduri in cap si sa te gandesti la toti care au avut curajul sa faca doar un pas. Dar asta e o poveste despre altfel de pasi.

Stai pe marginea drumului. E iarna, polei peste tot de zici ca e patinoar, nu sosea asfaltata. Masinile trec pe langa tine cu un 40-50 de km la ora. Il vezi pe unu ca vine mai cu viteza, prinde o portiune aiurea de gheata la vreo 30 de metri de tine, scapa masina de sub control. Si ai vreo doua secunde la dispozitie sa iti dai seama daca traiectoria masinii se intersecteaza cu pozitia ta.
Si daca se intersecteaza cu pozitia ta, in ce fel o va face? Scapi cu o mana rupta si un picior zdrelit sau vorbim de ambele picioare rupte si coastele zdrelite? Ramai pe loc si o vezi cum zboara in sant pe langa tine fara sa iti clinteasca un fir de par sau te loveste in plin, te arunca 10 metri prin aer si loveste de gardul de beton din spate? Sau trece peste tine cum ai vazut in filme si te face terci pe asfalt? Ai maxim doua secunde sa decizi daca si in ce directie sa te indrepti astfel incat sa nu te loveasca sau sa minimizezi urmarile loviturii. Doua secunde in care vezi cum masina danseaza pe asfaltul inghetat intr-un vals furios haotic si nu realizezi ca o tona de metal se indreapta spre tine gata sa te striveasca ca un pumn urias. Doua secunde in care mai mult te gandesti la ce pula mea se intampla in loc sa analizezi logic situatia. Doua secunde in care esti paralizat de frica sau o rupi la fuga in orice directie panicat de dorinta de supravietuire.

Si poti sa ai noroc, sa te paralizeze frica si sa treaca mormanu de tabla pe langa tine, sa incepi sa razi isteric pe masura ce pulsul incearca sa revina la normal sau poti sa speri ca cineva a vazut accidentul si ambulanta va ajune inainte ca plamanii sa ti se umple cu sange si sa intri in stop cardio-respirator.

Stai pe marginea drumului. E iarna, polei peste tot de zici ca e patinoar, nu sosea asfaltata. Masinile trec pe langa tine cu un 40-50 de km la ora. Il vezi pe unu ca vine mai cu viteza, prinde o portiune aiurea de gheata la vreo 30 de metri de tine, scapa masina de sub control. Iti dai seama ca trebuie sa te arunci in sant si apuci sa faci un pas inainte sa te loveasca partea din dreapta a grilei de la radiator. Juma de metru mai in spate erai lovit in plin. Daca nu faceai pasul nu ai fi fost aruncat prin aer in sant. Erai aruncat direct in gardul ala de beton. Si nu mai aveai doar mana rupta de la cazatura, aveai doar coloana fracturata daca nu nimereai direct cu capul de gard.

Un singur pas pe care tre sa-l faci pentru a te salva. Acelasi pas care te omoara daca il faci cand e cinci dimineata si fumezi pe balcon la etajul 8. Dar asta e alta poveste.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu