Din când în când îmi vine-n gând că mă scufund și mă afund la infinit într-un neant fără sfârșit și urlu strig da nu m-aud Acum io-s în vertij și nu mă laud că mi-am pierdut dinții din gură Io am mușcat din adevăr cu ură nu am vrut masca de iluzii Mi-am dat la pix cu sete prin perfuzii am primit sânge nou Mi-am șlefuit ideile într-un vocabular lingou și-am ars-o arogant și egoist Un pueril imberb teribilist mi-a dat cu pumnu-n cap realitatea ca un pugilist Și când am început să cad toți m-au văzut dar nu m-au auzit nu mă aud de fel Și mă scufund în văzul lor într-un mine distrugător le spun cuvinte ca un puzzle alambicat înspre un viitor trecut de-atâtea ori prin văzul lor mă sinucid nemuritor

despre:

joi, 5 decembrie 2019

poezie naivă spre gloria chefului de muncă

Trag plapuma, mă învelesc în transpirație și te cuprind.
Adorm ca prostu-adânc în noapte tot zâmbind
Și-ncet îmbătranesc plutind în timp un veac de somn
Și mă preling, mă încălzesc pe coapsa ta cobor domol
Ne contopim, se-amestecă sudoarea până-n dimineață. 
Tu pleci înainte de răsărit, mă trezesc singur și buimac la viață,
Încerc să-mi amintesc unde erai, mai simt cearceaful că-i jilav,
Încerc să fug la vis, acum coșmar, depresia îmi bate-n tâmple iar...
O nouă zi, mai pun o mască din dulap și până-n noapte trag să scap
Și-s iar naiv, cu capu-n nori visez la seara care vine
Și-o să adorm iar unde-i bine, unde-am dormit și ieri și azi și mâine, unde în fiecare dimineață
găsesc urme de tine.

Un comentariu:

  1. "Și-o să adorm iar unde-i bine, unde-am dormit și ieri și azi și mâine, unde în fiecare dimineață
    găsesc urme de tine." Superb!

    RăspundețiȘtergere